Şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. Miercuri seară, Tăriceanu spunea că la Senat nu a venit nicio cerere de la DNA. Astăzi, Claudiu Manda a spus că el a primit miercuri după-amiază solicitarea DNA de ridicare a imunităţii preşedintelui Senatului, însoţită de 73 de volume, fiecare având între 150 şi 300 de pagini. „Nu l-am informat că nu l-am informat. E un subiect delicat şi am preferat să nu am dialog cu domnia sa”, a spus Manda. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spune că sunt anumite „coincidenţe stranii” în ceea ce priveşte solicitarea DNA către Senat pentru ridicarea imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu, afirmând că se poate ca această cerere să fi fost făcută pentru a-i influenţa pe parlamentarii ALDE să voteze moţiunea de cenzură pe care urmează să o depună liberalii împotriva Guvernului Dăncilă. Dragnea a spus că l-a sunat pe ministrul Justiţiei ca să îl întrebe despre solicitarea DNA.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Procurorii desfăşoară o investigaţie care vizează suspiciuni de săvârşire a unor fapte de corupţie privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obţinut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităţilor judiciare austriece”, arată procurorii DNA.
Potrivit sursei citate, Tăriceanu ar fi primit indirect în perioada 2007-2008, când era premier, mită de aproape 800.000 de dolari de la o companie austriacă pentru ca în schimb să intervină pentru închierea unor acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu ar reprezenta 10 la sută din valoarea acestor acte şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
În dosar sunt urmărite penal şi alte persoane pentru complicitate la luare de mită.
Procurorul DNA a transmis procurorului general documentele necesare pentru a sesiza Senatul. Tăriceanu poate fi urmărit penal doar dacă Senatul îşi dă acordul în acest sens
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, afirma miercuri seară că la Senat nu s-a primit vreo cerere a DNA pentru avizarea urmăririi sale penale. El afirma că ”sunt unii «la butoane» care se gândesc că îşi pot păstra funcţiile sau oameni politici care mai cred că aşa se câştigă alegeri şi se pun guverne”. Declaraţia lui Tăriceanu venea după ce televiziunile de ştiri au relatat că DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a preşedintelui Senatului, într-un dosar vizând presupuse fapte de luare de mită, pe care le-ar fi comis în perioada în care era premier (2004 - 2008), când ar fi cerut şi primit 10% din valoarea contractelor Microsoft.
”Zilele acestea trăim parcă scenariul unei operaţiuni ce s-ar putea intitula «Salvaţi-l pe Lazăr». Un ţăran în civil găseşte o servietă prin câmp şi le-o predă jurnaliştilor cu ochi albaştri. La câteva zile distanţă se reîncălzeşte o ciorbă de mai bine 10 ani şi este aruncată presei ştirea că aş urma să fiu anchetat în cazul Microsoft. Scenariul operaţiuni este atât de ridicol că ar părea neserios şi în filmele din seria «B.D. la munte şi mare». Efectele în spaţiul public sunt însă cât se poate de serioase, aşa că vreau să fac câteva precizări importante”, a scris Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.
El precizează că nu s-a primit la Senat vreo solicitare din partea procurorilor, aşa cum se speculează în presă. ”În al doilea rând, presupunând că va veni, aceasta va urma traseul procedural pe care îl urmează oricare astfel de cerere”, continuă el.
”În al treilea rând, în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licenţelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăţi s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu. Hotărârile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licenţelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft ameninţa că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulţi bani. În faţa acestor evidenţe, să vorbeşti despre acuzaţii de mită, este lipsit de sens”, mai afirmă preşedintele Senatului.
Tăriceanu susţine că Ştiu că ”sunt unii «la butoane» care se gândesc că îşi pot păstra funcţiile sau oameni politici care mai cred că aşa se câştigă alegeri şi se pun guverne”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
