Sesizările formulate de PNL şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra modificărilor la Legea 317 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi analizate marţi de Curtea Constituţională a României (CCR). Până acum, CCR s-a pronunţat asupra contestaţiilor la modificările celorlalte două legi ale justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară - şi a admis parţial criticile de neconstituţionalitate.
În 29 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională, considerând că opt articole din Constituţie sunt încălcate prin modificările adoptate de Parlament la legea privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM.
O gravă încălcare a Constituţiei este considerată alegerea preşedintelui CSM doar prin votul judecătorilor aleşi în Consiliu, iar a vicepreşedintelui doar de către procurorii membri.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De asemenea, ICCJ consideră că verificarea, de către comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaraţiilor date de magistraţii aleşi în CSM, conform cărora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori, încalcă separaţia puterilor în stat.
De asemenea, în privinţa modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare legii fundamentale, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.
În sesizare se arată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii încalcă art. 133 alin. 3 din Constituţie, întrucât la alegerea preşedintelui Secţiei de judecători, care este de drept preşedinte al CSM, participă membrii de drept şi cei doi reprezentanţi ai societăţii civile, pe care legiuitorul constituant i-a eliminat din procedura de alegere a preşedintelui CSM, tocmai pentru a se asigura că organul care garantează independenţa justiţiei este condus de un preşedinte care a fost validat prin votul magistraţilor din adunările generale ale acestora.
PNL menţionează că Ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ, procurorul general, membri de drept ai CSM, sunt abilitaţi să voteze în secţiile de judecători/procurori, în condiţiile în care prevederea constituţională este clară şi precisă cu privire la componenţa celor două secţii. Prin urmare, nefiind membri nu au dreptul de a decide în cadrul secţiilor.
În 30 ianuarie, Curtea Constituţională a decis că modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţin dispoziţii neconstituţionale şi a cerut redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, precum şi a gravei neglijenţe.
În ceea ce priveşte modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, CCR a admis parţial criticile de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit însă că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.
Legea privind funcţionarea CSM a fost ultima din pachetul celor trei legi ale justiţiei modificate în procedură de urgenţă accelerată în Parlament, în decembrie 2017.
Una dintre modificări vizează introducerea de noi condiţii pentru ca un magistrat să ajungă membru CSM: vechime de minimum 7 ani şi să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani. ”Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 7 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se arată în noul alineat (1) al articolului 7 din legea 317/2004. Actul normativ în vigoare prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.
O altă modificare adusă luni legii 317/2004 îi obligă pe mebrii CSM să depună ”o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
