Curtea Constituţională dezbate marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. De asemenea, CCR ar urma să ia în discuţie marţi şi sesizările formulate de şeful statului, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de PNL şi de USR asupra Legii 304 privind organizarea judiciară, dar şi asupra modificărilor aduse Codului de procedură penală.
Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, formulată preşedintele Klaus Iohannis, dezbaterile asupra acestei legi fiind amânate de Curtea Constituţională în şedinţa din 18 septembrie. Tot în urmă cu o săptămână, Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
În 10 iulie, Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor. Una dintre modificările făcute la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile justiţiei a fost aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Iohannis a sesizat CCR privind această lege la câteva zile după ce judecătorii Curţii au respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de 92 de deputaţi ai PNL şi USR şi de un deputat neafiliat. "Referitor la a doua dintre aceste legi, Legea 303 din 2004, acum modificată, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, recent reexaminată de către Parlament, voi sesiza Curtea Constituţională, cu solicitarea fermă de a ţine cont de opiniile Comisiei de la Veneţia", spunea Iohannis în 19 iulie.
În sesizarea de neconstituţionalitate trimisă CCR, preşedintele arată că această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, iar, pe de altă parte, într-o sesiune extraordinară pe a cărei ordine de zi iniţiativa legislativă nu putea fi înscrisă la momentul convocării Camerei Deputaţilor.
Şeful statului mai spune că, prin decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unui număr de 12 puncte din legea de modificare a Legii nr. 303/2004 şi a unui număr important de dispoziţii şi sintagme aflate în strânsă legătură cu acestea. "Cu toate acestea, o serie de dispoziţii din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar", mai arată preşedintele în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.
De asemenea, pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi obiecţia de neconstituţionalitate vizând modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de 94 deputaţi PNL, USR, precum şi deputaţi neafiliaţi.
CCR ar urma să dezbată marţi şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.
PNL şi USR au anunţat în 21 iunie că au sesizat Curtea Constituţională cu privire la proiectul de lege prin care s-a modificat Codul de procedură penală. Deputatul PNL Ioan Cupşa spunea că sesizarea are în vedere peste 50 de articole neconstituţionale, unele dintre ele fiind neclare sau aproape de necitit, iar alte peste 20 de texte din lege “vădesc un paralelism legislativ”. La rândul său, deputatul USR Stelian Ion spunea că decizia CCR pe acest proiect de lege va fi una dintre cele mai aşteptate, fiind ocazia prin care să li se “taie avântul acestor persoane care doresc să încurajeze infracţiunile şi doresc să îi avantajeze pe infractori”.
Legea a fost atacată la CCR şi de către Înalta de Casaţie şi Justiţie, decizia fiind luată de magistraţii instanţei supreme în Secţiile Unite. De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat de mai multe ori Curtea Constituţională, în ultimul an, cu privire la cele trei legi al justiţiei.
Legea de modificare a Codului de procedură penală a fost atacată la Curtea Constituţională, în 10 iulie, şi de către preşedintele Klaus Iohannis, tot atunci el sesizând CCR şi asupra modificărilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. De asemenea, şeful statului i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, în care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată.
Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.
Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.
Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.
O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.
Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.
Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind "cazurile de revizuire" şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului "Referendumul", în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. “Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală.
Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.
De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind “lovite de nulitate absolută”. De asemenea, “probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”.
Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.
“În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia condusă de Florin Iordache.
De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. “În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM şi adoptat de Comisie.
Legea 304 privind organizarea judiciară a fost atacată de mai multe ori la Curte atât de către PNL şi USR, cât şi de către preşedintele Klaus Iohannis, sesizările acestora fiind respinse.
În luna iunie, Curtea Constituţională a respins o nouă sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. De asemenea, Legea a fost respinsă trei ori de Parlament în forma trimisă de şeful statului la reexaminare.
Toate cele trei legi ale Justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) - au fost atacate la Curtea Constituţională de către preşedintele Klaus Iohannis care, de asemenea, le-a trimis la reexaminare.
Comisia de la Veneţia a emis în 13 iulie o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membr
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
