Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a luat act luni de suspendarea din funcţie a procurorului Mihaiela Moraru Iorga, după ce a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual.
În 8 februarie, procurorul Moraru Iorga a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului şi pentru patru acte materiale de fals intelectual, în formă continuată, iar dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorii spun că înperioada 2015 – iunie 2017, la rugămintea expresă a unui inculpat dintr-un dosar aflat la acea vreme pe rolul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti, procurorul Moraru Iorga l-a ajutat pe acesta, pentru a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Astfel, ea ar fi desfăşurat activităţi de anchetă în afara unui cadru legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploieşti şi a avut mai multe discuţii cu inculpatul, care la acea vreme era urmărit internaţional, şi, printre altele, i-a transmis acestuia „aibă un pic de răbdare că lucrurile nu se rezolvă peste noapte”. Acelaşi gen de discuţii au fost purtate şi cu intermediari ai aceleiaşi persoane, în biroul său din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a stabili modalitatea în care poate fi ajutată, mai spun procurorii.
De asemenea, procurorul Mihaiela Moraru Iorga este acuzată că a făcut demersuri de identificare şi, ulterior, de preluare nelegală spre soluţionare a unui dosar înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, aflat în lucru la un alt procuror, prin inducerea în eroare în sensul că ar instrumenta o cauză mai veche şi care priveşte aceleaşi fapte. După preluarea cauzei, ea a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile şi fiscale cu obiective favorabile, "pentru a trunchia activitatea infracţională a persoanei protejate, care s-a finalizat prin formularea unor concluzii favorabile acesteia".
Totodată, Moraru Iorga i-a pus sub acuzare pe inspectorii antifraudă care au întocmit procesele verbale – mijloace de probă avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi pentru confirmarea măsurii arestării preventive dispusă faţă de persoana respectivă, la data de 06.03.2016, fără ca la dosar să existe probe care să releve intenţia infracţională a acestora. Prin aceste demersuri, procurorul a urmărit inducerea în cauză a unor dubii în ceea ce priveşte amploarea activităţii infracţionale a persoanei respective, spune DNA.
În acelaşi context, Moraru Iorga nu a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, după predarea acestuia de către experţii desemnaţi. Mai mult, magistratul a invocat în cuprinsul a patru ordonanţe de prelungire a măsurii controlului judiciar a împrejurării, neadevărate, că raportul de expertiză nu a fost finalizat, în condiţiile în care acest raport de expertiză ajunsese la inculpată în data de 17 octombrie 2016 şi chiar aceasta dispusese prin ordonanţă stabilirea cuantumului onorariului final şi achitarea contravalorii expertizei, în cea mai mare parte din fondurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adaugă DNA.
Procurorul Moraru Iorga Mihaiela a fost revocată din DNA în iulie 2017, prin decizia Laurei Codruţa Kovesi, dar decizia a fost suspendată de Curtea de Apel Bucureşti, în septembrie 2017. În prezent, procurorul Moraru Iorga Mihaiela este reîncadrată provizoriu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Persoana pentru care ar fi intervenit procurorul Mihaiela Moraru Iorga este Florian Walter, într-unul dintre dosarele disjuns din speţa în care omul de afaceri, compania Romplast şi alte persoane sunt cercetate pentru infracţiuni economice.
Walter este suspectat că a constituit şi coordonat un grup infracţional organizat, ce acţiona în mai multe judeţe şi în Bucureşti, care ar fi desfăşurat operaţiuni financiare din sfera evaziunii fiscale şi a spălării banilor, prin reducerea artificială a profitului impozabil şi TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăţi şi utilizarea de societăţi comerciale tip ”fantomă”. Prejudiciul constatat în acest dosar este de aproximativ 20 de milioane de euro.
Unele dintre firmele implicate în lanţul comercial fictiv erau administrate de unul dintre finanţatorii echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, Nicolae Capră, şi de soţia acestuia, Cristina Capră. La sfârşitul lunii mai, 18 persoane, printre care şi Nicolae Capră, au fost trimise în judecată de către procurorii DIICOT Ploieşti în acest dosar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
