Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, le transmite magistraţilor că şi-ar fi dorit ca în Memorandumul privind justiţia "să se fi vorbit transparent" despre "chiriile sine die", de 600 de euro lunar, de exemplu, de care beneficiază toată magistratura, inclusiv grefierii şi magistraţii pensionari acum trecuţi în avocatură sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, "pe o scăpare a legii" sau despre diurna de 2% pe zi pentru toţi cei detaşaţi din altă localitate, inclusiv pentru membrii CSM.
"Câteva cuvinte despre protestele în magistratură. Nu e limba <<tehnocrată>> cea în care scriu, ci a responsabilităţii, plus a bunului simţ (common sense) şi a unei expertize în materie pe care nu o împart cu niciun politician vocal de azi. Memorandumul este in genere o repetiţie a unor probleme recurente. De 20 ani încoace: în 2000 eram aproape singură când mă ocupam de subiect. Mă bucur că acum avem un număr oarecum decent de magistraţi tăcuţi atunci... Vremuri grele până în 2004, nu pentru orice...Salarii nedemne azi? Poate că da. Dacă ne raportam în mod absolut la state membre de top. Irlanda e exemplul preferat. Discutabile salarii sub aspectul raportării la medici, profesori sau cele mai multe funcţii de top din aparatul administrativ central. De aproximativ 1 la 6, alături de Bielorusia şi Rusia (apud CEDO). În Irlanda suntem la 1 la 2", scrie Raluca Prună, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
Ea spune că şi-ar fi dorit să se fi vorbit transparent în Memorandum despre venituri salariale care includ pentru toată magistratura şi grefieri chirii de 600 de euro lunar în Bucureşti, de exemplu, chiar şi pentru magistraţi pensionari acum trecuţi in avocatură sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, "pe o scăpare a legii" sau despre diurna de 2% pe zi pentru toţi cei detaşaţi din altă localitate (inclusiv membrii CSM).
"Aş fi dorit să se fi vorbit transparent în Memorandum despre venituri salariale: care includ pentru toată magistratura şi grefieri chirii sine die (600 euro lunar in Bucureşti, de exemplu). Chiar si pentru magistraţi pensionari acum trecuţi în avocatură - never mind venitul din avocatură. Sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, pe o scăpare a legii. Sau despre diurna de 2% pe zi pentru toţi cei detaşaţi din alta localitate (inclusiv membrii CSM). Toate acestea sunt posibile pe temeiul fortarii unor legi neriguros redactate. Care nu sunt impecabile, recunosc. Vezi toate guvernele până la acesta. Aş mai fi visat ca memorandumul să vorbească despre efectele discreţionare ale legii penale - imunităţi şi ridicarea lor diferită în cazuri similare, pe limba celor necomplicaţi. Descumpănitor, pentru cetăţeni...", scrie Ministrul Justiţiei.
Raluca Prună mai spune că între timp a primit şi sugestii de la "topul CSM", precum tăierea chiriilor şi majorarea salariilor, dar nu a acceptat "acest troc".
"Nu am acceptat acest troc, care ar scoate cu mâna executivului acesta grandoarea fiscal inconstientă şi nesustenabilă a predecesorilor, cu mentalităţi nealterate de infuzii occidentale la care ne place să ne raportam. Când şi dacă ne convine. Aş putea discuta tăierea chiriilor numai dacă CSM se pronunţă prin vot covârşitor, exact ca pe aplicarea OUG 20 pe lipsa de oportunitate a menţinerii chiriei sine die. La magistraţi şi grefieri - în cuantum identic. Privilegii date prin lege, nu a Guvernului tehnocrat, ci a celor mai mândri că sunt români şi care - în acest ritm, îi vor lăsa pe români desculţi şi fără pensii cât de curând", continuă Prună.
Ea mai spune că vineri este invitată la CSM la o discuţie cu magistraţi, cărora le va explica "viziunea sustenabilă, nepopulistă şi realistă" a Ministerului Justiţiei.
"În rest, înţeleg fervoarea candidaţilor la CSM, cu atât mai vocali cu cât sunt lideri de asociaţii şi candidati la CSM. Aş mai aştepta ca sutele de magistraţi care mi-au scris în bilateral sa facă public pasul înainte. Istoria care s-a scris fără voi si pentru voi în 2004 nu se mai poate repeta", îşi încheie ministrul Justiţiei mesajul.
Magistraţii mai multor instanţe şi parchete au demarat un ”protest public” care constă fie în soluţionarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ de către judecători.
Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale Adunărilor Generale ale judecătorilor, care cer adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiţiei, salarizarea nediscriminatorie a magistraţilor şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, unele instanţe cerând inclusiv demisia ministrului Justiţiei.
Protestul s-a declanşat la sfârşitul lunii august, de la o ordonanţă a Guvernului care a decis majorarea salariilor personalului medical şi din sistemul de învăţământ. Dintr-o eroare, textul ordonanţei vorbeşte de ”personalul plătit din fonduri publice”.
Deşi ordonanţa viza salariile mici din sănătate şi din învăţământ, magistraţii au speculat sintagma din ordonanţă şi au cerut 18 la sută în plus la salariu pe motiv că şi ei sunt plătiţi din fonduri publice. Chiar dacă Guvernul a retras ulterior ordonanţa şi a modificat-o astfel încât să beneficieze de creşterea salariilor doar medicii şi profesorii, magistraţii au cerut Avocatului Poporului să atace noul act normativ la Curtea Constituţională, susţinând că este discriminatoriu.
Instanţe din mai multe judeţe au fost în grevă în 12 septembrie, pentru a cere, printre altele, respectarea independenţei sistemului judiciar şi implementarea mai multor măsuri, cum ar fi înlăturarea discriminărilor salariale, revendicări care se regăsesc în Memorandumul privind justiţia, publicat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.
În urma declanşării acestor proteste de către magistraţi, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, au stabilit ca, în săptămâna 19-25 septembrie să invite la discuţii reprezentanţii magistraţilor şi ordonatorii de credite, pentru a analiza revendicările salariale de la nivelul instanţelor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
