Profesorul universitar Ioan Tulcan, selectat în Comisia de Teologie a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), a dat Securităţii două note informative, cu pseudonimul “Mureşan”, despre doctoranzii Institutului Teologic din Bucureşti.
Verificarea profesorului Ioan Tulcan de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a fost făcută la o cerere din 2006 a Centrului pentru Studii şi Dezvoltare Comunitară, trecutul dascălului fiind studiat în timp ce el era şef de catedră în cadrul Universităţii "Aurel Vlaicu” din Arad.
Conform documentelor depuse la instanţă de CNSAS, Ioan Tulcan a fost recrutat pe 4 iulie 1981, de către UM 0225 (subunitate a Centrului de Informaţii Externe) pentru "rezolvarea unor sarcini specifice muncii noastre cu ocazia plecării la studii în RFG”. La aceeaşi dată a semnat Angajament, atribuindu-i-se numele conspirativ "Mureşan”/"Mureşanu”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Într-o primă notă informativă furnizată de Tulcan, la data de 30 septembrie 1981, acesta a scris: "Dl. G. este doctorand în anul II la Institutul Teologic din Bucureşti. Este stabilit de câţiva ani în RFG (…) Într-o zi, fiind la masă, după unele discuţii cu caracter general, banal, a început să insinueze câte ceva cu privire la situaţia din ţara noastră, şi anume că nu este bine aprovizionată populaţia, apoi a vorbit de transporturile în comun de aici, de situaţia Bisericii noastre, în special raporturile ei cu statul şi spunea textual: «la noi statul nu se amestecă în treburile Bisericii». După câteva încercări de lămurire, de clarificare a cunoştinţelor lui despre noi, n-a mai spus nimic, dar în tăcerea lui se putea citi perseverenţa lui în convingerile sale proprii”, arăta sursa Mureşan.
Persoana semnalată de către Tulcan a intrat în atenţia organelor de Securitate şi "informatorul a fost instruit să adâncească datele de cunoaştere asupra elementului şi să furnizeze noi informaţii în legătură cu G. A.”, se arată în motivarea instanţei.
O altă notă informativă furnizată de Ioan Tulcan a fost pe 29 ianuarie 1982. Documentul este olograf, semnat cu numele conspirativ "Mureşan” şi în el se relatează o discuţie purtată de doctoranzi ai Institutului Teologic cu un preot din Baia Mare, privindu-i pe greco-catolicii din nordul Ardealului: "Deşi neorganizaţi vizibil, ei au un totuşi aproximativ trei episcopi care funcţionează clandestin, săvârşind diferite slujbe în case particulare. Spre exemplu, unul dintre episcopi este I. D., cu domiciliul stabil într-o localitate de lângă Baia Mare, iar în acest oraş are şi un apartament personal”, se arată în nota transmisă Securităţii de Ioan Tulcan.
Potrivit procedurii, pentru colaborarea prin furnizare de informaţii trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii. Prima, ca informaţiile furnizate Securităţii, indiferent sub ce formă, să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, şi, cea de-a doua, ca informaţiile prevăzute la prima condiţie să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Reprezentanţii CNSAS au arătat instanţei că, potrivit Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Biserica Română Unită "a fost singura Biserică suprimată de autorităţile comuniste, prin decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar aproape întreaga elită ecleziastică (episcopi, canonici, preoţi - profesori şi protopopi) a fost aruncată în sistemul carceral comunist. (...) Rămaşi fără biserici, din iarna anului 1948, o parte din enoriaşii uniţi au început să frecventeze lăcaşurile de cult romano-catolice, iar unii clerici clandestini au decis, pentru a fi cât mai aproape de comunităţile greco-catolice, să adopte ritul latin. O parte însemnată a clerului greco-catolic a funcţionat însă în clandestinitate şi tocmai aceasta parte a Bisericii Greco-Catolice a prezentat o importanţă deosebită pentru organele de Securitate, ca parte a poliţiei politice. În acest context, delaţiunea pârâtului, privind existenţa unor episcopi ce săvârşesc slujbe în case particulare şi nominalizarea unuia dintre ei, se referă la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, materialul informativ fiind trimis de ofiţerul de Securitate spre exploatare la UM 0610”, se mai arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.
Faţă de aceste aspecte, “curtea apreciază că informaţiile furnizate de pârât prin notele sus menţionate fac referire la atitudini care sunt potrivnice regimului comunist (comentarii critice la adresa politicii economice, la adresa relaţiei dintre stat şi biserică, funcţionarea clandestină a serviciilor religioase”), vizând îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului- dreptul la viaţă privată, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor”, se mai arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.
Decizia de colaborare cu Securitatea a lui Tulcan, dată în aprilie 2012 de Curtea de Apel Bucureşti, a fost menţinută de instanţa supremă care, în decembrie 2013, a decis, definitiv, statutul lui Tulcan, de colaborator cu fosta poliţie politică a lui Nicolae Ceauşescu.
În ciuda acestei decizii, preşedintele Consiliului Academic al Universităţii "Aurel Vlaicu”, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, l-a păstrat pe Ioan Tulcan în funcţia de decan al Facultăţii de Teologie din Arad. Ea a declarat pentru specialarad.ro că problema preotului Tulcan a fost analizată în Senatul Universităţii.
"Dânsul a declarat, atât verbal, în faţa Senatului, cât şi scris, că ceea ce magistraţii au hotărât a fi colaborare cu Securitatea a fost doar «o colaborare de formă, nu şi de fond», în perioada în care a studiat în Germania. După cum se ştie, fiecare masterand sau doctorand român era nevoit să semneze un angajament de colaborare cu serviciile secrete ale statului dacă voia să studieze dincolo, aşa încât cazul preotului decan Tulcan este unul deloc singular. Ne-a asigurat că nu există nicio declaraţie a sa împotriva vreunui aproape”, arăta în urmă cu un an Lizica Mihuţ.
Asociaţia pentru educaţie si cercetare Edu Cer din România arată că Ioan Tulcan de la Facultatea de Teologie a Universităţii Aurel Vlaicu din Arad, selectat în comisia de Teologie a Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), a fost colaborator al Securităţii.
CNATDCU este instituţie abilitată să analizeze sesizările de plagiat care vizează teze de doctorat.
Ioan Tulcan este, din 2011, conducător de doctorat la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Ilarion V. Felea", Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
