Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag, afirmă că există în instituţie procurori care nu au întocmit niciun rechizitoriu, el precizând că aceştia au salarii mari şi că trebuie să ”livreze ceva înapoi”. Voineag a vorbit, într-un interviu acordat G4Media, despre modul în care procurorii anticorupţie se raportează la deciziile Curţii Constituţionale şi ale CJUE privind prescripţiile, dar şi despre colaborarea cu Mihaiela Iorga Moraru.
Întrebat, într-un interviu acordat G4Media, care este concluzia la care a ajuns după evaluarea făcută la zece luni de mandat în fruntea DNA, şeful acestei structuri a vorbit despre nerealizări la nivelul unora dintre serviciile teritoriale din cadrul Direcţiei, el spunând că este nevoie de ”o analiză şi cu privire la cât de mult îşi asumă unii să lucreze în DNA”.
”Mai avem foarte multe lucruri de întărit, de schimbat. De exemplu, avem multe servicii teritoriale care au doi procurori sau care lucrează la zero, la nivel de rechizitoriu. Un mesaj pe care l-am dat în adunarea generală pe care am avut-o pe 31. Nu poţi să fii într-o structură operativă să ai zero pe linie. Avem o problemă foarte mare şi cred că după ce vom termina bilanţul public, pe data de 26, va trebui să facem o analiză şi cu privire la cât de mult îşi asumă unii să lucreze în DNA. Să ştiţi că suntem bine plătiţi, salariile au crescut, motiv pentru care cred că trebuie să mai livrăm şi noi ceva înapoi. Nu ne putem ascunde în spatele unui procent care-i impus prin PNRR. Trebuie să fim 85% şi atunci lucrăm cu 85% pe hârtie, dar de fapt lucrează 30% dintre procurori. Pentru că atunci avem o problemă mare de management, de macromanagementul, de altceva”, a afirmat Voineag.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
El anunţă că vor avea loc schimbări la nivelul conducerii unor servicii teritoriale din DNA şi dă detalii despre procurorii cu activitate slabă, spunând că în DNA ”zero nu se premiază”.
”Avem procuror şi din centrală, patru-cinci procurori din centrală, care au doar câteva clasări şi zero pe linie. Se pare că au fost zero şi în alţi ani şi cu siguranţă voi purta nişte discuţii pentru că lucrurile nu poţi să stea aşa. Nu jucăm ca la whist aici, să ştiţi. Adică zero nu se premiază”, spune Voineag.
În ceea ce priveşte aspectele pozitive, şeful DNA invocă reorganizarea Direcţiei, ”cu mai puţin şefi, mai suplă, mai operativă” şi cu un serviciu de tehnologii şi metode emergente nou, care include investigatori financiari, DNA având o schemă care incluse 18 persoane care derulează astfel de activităţi.
”Am avut ceva feedback pozitiv, pentru că din datele pe care le avem, avem 123 de milioane de lei, faţă de 22 de milioane indisponibilizaţi, adică efectivitate pe produs infracţional stăm de patru ori mai bine. Ceea ce validează uşor teza cu privire la recuperarea produsului infracţional. Era una dintre tezele mele principale de candidatură la momentul respectiv. E vorba de sume de bani provenite din executare a voluntară a inculpaţilor, sume de bani rezultate din valorificarea în cursul urmăririi penale a bunurilor sechestrate. Indisponibilizate efectiv sunt 123, faţă de 22 de milioane în 2022”, explică Voineag.
El a vorbit şi despre colaborarea sa cu noua şefă a Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, Mihaiela Iorga Moraru, care a fost numită în funcţie în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Marius Voineag a spus că deocamdată colaborează foarte bine cu aceasta, subliniind că are ”aşteptări foarte mari de la dânsa, în sensul că experienţa suficient de amplă pe care a avut-o de-a lungul carierei, rezultatele pe care le-a avut în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, în fac să creadă că ”există potenţial”.
Marius Voineag a făcut referire, în acelaşi interviu, şi la modul în care instanţele aplică deciziile CCR privind prescrierea faptelor penale şi la interpretarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
”În momentul de faţă, deciziile CCR au stat în picioare, pentru că decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu a criticat absolut deloc deciziile CCR 2018-2022, motiv pentru care noi suntem într-un mic impas. Avem câteva sute de hotărâri în care s-a luat act de prescripţie. Şi avem totuşi două cauze în care s-a aplicat direct CJUE. Avem un procent de 0,0 ceva la 100 din ceea ce avem în total sau 1% din ceea ce avem în total. Trebuie să ne gândim foarte clar ce vom face şi pe viitor, pentru că procurorii de pe urmărire penală nu-şi asumă trimiterile în judecată în cauze unde lucrurile nu sunt tranşate la nivel mare. Şi atunci noi trebuie să facem un just calcul cât de mult ne dorim să lucrăm în dosare cu fapte de opt, nouă, 10 ani de zile şi câtă resursă consumăm pe subiectul ăsta. Noi în instanţe am mers, ba chiar am revenit la ceea ce eu mi-am dorit foarte mult, să renunţăm la recursurile în casaţie şi instanţele. În momentul de faţă avem 100% respingere pe recursuri în casaţie, completuri de toate felurile”, a explicat şeful DNA, în acest context.
Acesta a dat detalii şi despre obiectivul său cu privire la aceste dosare de corupţie: pe mine, ca manager de acest parchet mă interesează în primul rând ce pot eu să scot mai mult dintr-o situaţie de genul ăsta. Şi ştiţi ce aş putea să scot mai mult? Să reuşim să facem confiscările din dosarele respective”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
