Procurorul Adina Florea de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, propusă de Tudorel Toader pentru conducerea DNA, va fi audiată în 27 septembrie în Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde îşi va susţine proiectul de management cu care a candidat, iar în 2 octombrie CSM va transmite ministrului Justiţiei avizul consultativ.
Secţia pentru procurori a CSM a avut pe ordinea de zi a şedinţei de vineri stabilirea calendarului pentru examinarea propunerii ministrului Justiţiei de avizare a numirii Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Conform calendarului stabilit de Secţia pentru procurori a CSM, din 7 septembrie este pus în dezbatere publică proiectul de management şi sunt făcute verificări asupra candidaturii, iar în 27 septembrie Adina Florea va fi intervievată în CSM.
În 2 octombrie, CSM ar urma să trimită avizul către Ministerul Justiţiei. Avizul pe care îl va da CSM va fi consultativ, propunerea ministrului Tudorel Toader urmând să fie înaintată apoi preşedintelui Klaus Iohannis, în vederea numirii în funcţia de conducere.
Întrebat, vineri dimineaţă, la sosirea la CSM, despre desemnarea Adinei Florea pentru conducerea DNA, procurorul general Augustin Lazăr a spus că este o procedură în curs şi nu se poate pronunţa: "Este o procedură în curs, evident că ministrul Justiţiei nu consultă pe altineva, este proceduta Ministerului Justiţiei".
Adina Florea - propusă joi de ministrul Justiţiei pentru postul de procuror-şef al DNA - este procuror la Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Timp de mai mulţi ani, Adina Florea a condus Parchetul Tribunalului Constanţa, ulterior ocupând şi funcţia de procuror general adjunct al instituţiei.
Adina Florea spune în proiectul de management cu care a candidat pentru această funcţie, alături de alţi cinci procurori, că un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept. Ea enumără, între "disfuncţiile esenţiale", plasarea DNA în afara legii prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice, diminuarea încrederii publice în DNA prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror-şef sau respect instituţional intenţionat diminuat faţă de alte instituţii şi/sau autorităţi publice, cooperare loială deficitară şi obligaţia de rezervă eludată.
"Fără a nega lucrurile care s-au realizat în ultimii ani, un bilanţ necometizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept. Fie că vorbim despre procurori cu funcţii de execuţie, fie (mai grav) că ne raportăm la cei cu funcţii de conducere, chiar la nivel de vârf, regăsim comportamnet care s-au îndepărtat simţitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei noastre, iar uneori chiar în conflict cu leagea", arată Adina Florea în proiectul de management.
Ea afirmă că, astfel, s-a ajuns ca prin contribuţia conjugată a unor membri ai corpului profesional din DNA să se recurgă, caz fără precedent, la revocarea procurorului şef al Direcţiei pentru "exercitarea discreţionară a funcţiei şi deturnarea activităţii de la combaterea corupţiei şi a instituţiei DNA de la rolul său legal şi constituţional".
Adina Florea invocă în proiectul de management şi pasivitatea fostului procuoror-şef al DNA în faţa unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori din DNA şi lipsa de preocupare pentru a verifica activitatea profesională şi conduita anumitor procurori vedetă şi chiar promovarea acestora ca fiind exemple de conduită şi probitate profesională.
De asemenea, Adina Florea enumeră în proiectul de management şi lipsa de asumare a responsabilităţilor profesionale de către procurorul şef al DNA în situaţii în care o asemenea asumare se impunea ca urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a caracterului deficitar şi/sau nelegal, a activităţilor procesual penale derulate de procurorii din cadrul Direcţiei, numărul în creştere al soluţiilor de achitare definitivă dispuse de instanţele de judecată, modul deficitar de soluţionare a situaţiilor de criză care au umbrit activitatea DNA, indicii de atragere a competenţei altor unităţi de parchet, cu încălcarea normelor de competenţă legală, semnale publice privind practici de "prioritizare" a anchetelor penale fără niciun fundament legal, cu riscul creării percepţiei sau chiar existenţa unor "vendete" şi prin denaturarea sensului real al sintagmei "... exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia".
Adina Florea îi mai reproşează fostului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi comunicarea deficitara între ea i procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul structurilor clasice de parchet, cu repercusiuni asupra inexistenţei unei riposte ferme asupra fenomenului infracţional din domeniile vulnerabile la corupţie şi promovarea în structurile DNA, pe baza interviurilor organizate la nivelul structurii centrale, în faţa unor comisii constituite pe baza unor criterii netransparente, a unor procurori fără experienţă profesională în instrumentarea dosarelor penale având ca obiect infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi/sau mediu, infracţiuni de fraudă în materia achiziţiilor publice, infracţiuni de macro criminalitate economico-financiară, cu consecinţa decredibilizare profesională acestei structuri.
Multe dintre aceste "vulnerabilităţi şi disfuncţii" enumerate de Adina Florea se regăsesc între criticile pe care ministrul Justiţiei i le aducea Laurei Kovesi. De altfel, prima "lucrare" din bibliografia indicată de Adina Florea este raportul lui Tudorel Toader vizând actitatea fostului procuror-şef al DNA.
Printre obiectivele din proiectul de management, Adina Florea enumeră analiza soluţiilor de achitare definitivă dispuse de instanţele de judecată, precum şi a celor de restituire, diminuarea stocului de dosare vechi şi creşterea transparenţei activităţii desfăşurate de DNA, precum şi analiza dosarelor în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică, în ultimii ani. Ea mai susţine, în proiect, că măsurile de combatere a corupţiei luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate şi predictibilitate, prin raportare în special la eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme, dar şi la recuperare redusă a prejudiciilor, astfel că trebuie îmbunătăţite activităţile de urmărire penală şi supraveghere, inclusiv prin creşterea controlului de legalitate asupra actelor de urmărire penală şi a celor de sesizare a instanţelor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
