Preşedintele CSM, în proiectul de management: Procedura apărării independenţei este în continuare departe de a fi eficientă/ Anul c­­­are urmează trebuie să fie un an al reconstrucţiei/ Principalele obiective ale noului vicepreşedinte

Noul preşedinte al CSM, Bogdan Mateescu, afirmă, în proiectul de management, că nici în anul care a trecut Consiliul nu a reuşit să aibă un mesaj unitar, iar procedura apărării independenţei ”este în continuare departe de a fi eficientă”. Mateescu susţine că anul care urmează trebuie să fie un an ”al reconstrucţiei”. La rândul său, noul vicepreşedinte, Florin Deac, a prezentat care sunt principalele sale obiective, unul dintre acestea fiind regândirea procedurii de selecţie, propunere şi numire a procurorului general.

”Nici în cursul acestui an Consiliul nu a transmis suficient un mesaj unitar din perspectiva comunicării. Cu toate eforturile depuse de conducerea actuală a Consiliului şi de către membrii acestuia, încă au existat mesaje disipate, unele care au creat percepţia unor conflicte chiar în interiorul său, altele care au pus la îndoială legalitatea deciziilor sale ori care s-au tradus uneori în reproşuri la adresa magistraţilor români, în mod neîntemeiat. Au existat, în continuare, declaraţii publice ale politicienilor care au subminat independenţa magistraţilor, iar procedura apărării independenţei este în continuare departe de a fi eficientă”, afirmă Mateescu, în proiectul de management.

Noul preşedinte al CSM susţine că ”anul c­­­are urmează trebuie, cu necesitate, să fie un an al reconstrucţiei”. 

”Al reconstrucţiei credibilităţii Consiliului şi a magistraturii însăşi. Pentru aceasta, trebuie să învăţăm cu toţii din experienţa de până acum, să continuăm ceea ce este benefic si să reglăm, împreună, ceea ce este de reglat. În acelaşi timp, este importantă prezervarea progreselor pe care le-a cunoscut magistratura, din perspectiva statutului şi organizării.  În acest scop, cred cu tărie că preşedintele Consiliului, împreună cu vicepreşedintele, trebuie să fie cei care să asigure, prin modul de exercitare a atribuţiilor lor, coordonare, consecvenţă şi echilibru, in deplină corelare a vorbelor cu faptele proprii”, mai arată Mateescu.

Proiectul de management al noului preşedinte CSM este structurat pe mai multe capitole. Obiectivele mandatului, sintetizate de Mateescu fiind:

1. Consolidarea independenţei justiţiei şi a statutului judecătorului

• Apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti, a fiecărui judecător, precum şi a imparţialităţii şi reputaţiei sale profesionale trebuie să se realizeze în mod ferm, eficient,
• Independenţa nu poate fi disociată de responsabilitate, iar vulnerabilităţile interne nu trebuie negate, ci asumate şi gestionate prompt, în conformitate cu legea,
• Consiliul trebuie perceput de către magistraţi ca partener de dialog, ca pavăză a independenţei lor, însă în acelaşi timp el nu poate crea nimănui percepţia unui sindicat de facto,
• Statutul magistratului trebuie prezervat în just echilibru cu responsabilităţile specifice, 
• Finanţarea corespunzătoare a instanţelor din perspectiva infrastructurii şi dotărilor cu echipamente IT, inclusiv pentru a continua procesul de digitalizare a activităţii judiciare, trebuie să continue,
• Independenţa Consiliului însuşi şi a fiecărui membru faţă de orice factor extern trebuie asumată ca principiu călăuzitor şi în următorul an, iar modul de lucru în Consiliu trebuie să se subsumeze acestui principiu. Egalitatea între membri şi lipsa unei ierarhizări a acestora, în limitele Constituţiei, trebuie să fie axioma de prim rang aplicabilă în relaţiile dintre noi.

II.Un Consiliu eficient

• Evaluarea personalului şi înaintarea unor propuneri secţiilor şi, după caz,  plenului în scopul îmbunătăţirii activităţii instituţionale,
• Angajarea în procedura modificării de substanţă a ROF CSM deja iniţiată, în vederea finalizării sale în termen scurt,
• Ritmicitate şi previzibilitate a şedinţelor de plen şi secţii, precum şi a întâlnirilor comisiilor de lucru,
• Dosar electronic la grefa secţiilor în materie disciplinară,
• Demersuri susţinute pentru punerea în acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale în vederea deblocării cât mai rapide a unor concursuri precum şi a procedurii transferurilor şi publicarea calendarului concursurilor şi sesiunilor de transfer de îndată ce este posibil,

III.Optimizarea organizării şi funcţionării instanţelor

• Iniţierea procesului de elaborare a unei strategii de resurse umane a sistemului judiciar,
• Adoptarea concluziilor grupului de lucru privind optimizarea schemelor de personal, în parteneriat cu Ministerul justiţiei şi după consultarea instanţelor,
• Finalizarea procesului de stabilire a circumscripţiilor teritoriale ale instanţelor şi parchetelor,
• Promovarea metodelor de soluţionare alternativă a litigiilor, degrevarea, pe cât posibil, a judecătorilor de activităţi non judiciare prin demararea unui proces de identificare a acestora şi reglarea legislaţiei secundare, respectiv iniţierea unor propuneri de modificare a legislaţiei primare,
• Generalizarea aplicaţiilor IT folosite de unele instanţe, în urma analizării lor de către secţia pentru judecători
• Efectuarea tuturor demersurilor pentru implementarea dosarului electronic la instanţe,

IV.Transparenţă şi comunicare adecvată

• Îmbunătăţirea mediului de lucru în cadrul consiliului, respectul reciproc şi ascultarea şi considerarea tuturor opiniilor fiind piatra de căpătâi, iar vizibilitatea  instituţională va trebui să aibă prevalenţă faţă de vizibilitatea individuală,
• Comunicare continuă cu instanţele şi parchetele şi transparentizarea activităţii specifice pentru fiecare judecător şi procuror prin îmbunătăţirea platformei Emap cu adăugarea rubricilor de interes - practica disciplinară, opinii CSM referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi, dezlegări de principiu ale altor probleme de interes.
• O legătură permanentă cu Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri şi întâlniri periodice cu conducerile acestor instituţii, în vederea identificării şi remedierii dificultăţilor în activitate
• Parteneriat stabil, constructiv, cu profesioniştii dreptului, prin organizaţiile profesiilor, caracterizat prin disponibilitate continuă la dialog şi direcţionat spre rezolvarea unor probleme punctuale care se pot traduce în surse de conflict, cu respectarea competenţelor constituţionale şi legale ale fiecărei părţi, în scopul îmbunătăţirii, în cele din urmă, a însăşi calităţii actului de justiţie,
• Restabilirea comunicării adecvate cu toate asociaţiile profesionale ale magistraţilor prin organizarea cel puţin trimestrială a unor întâlniri cu acestea,
• Cooperare loială cu celelalte puteri şi o prezenţă mai sporită a reprezentanţilor CSM în procedurile de elaborare, respectiv, decizionale, de adoptare a unor acte normative de interes pentru sistemul judiciar,
• Îmbunătăţirea comunicării externe, cu mass-media, prin cooptarea unui jurnalist sau a unui specialist în comunicare la Biroul de presă. Briefing-uri de presă în urma unor şedinţe în care se dezbat probleme de interes şi conferinţe de presă organizate regulat şi ori de câte ori este necesar - sunt două modalităţi prin care s-ar putea explica mai pe larg argumentele şi sensul unor măsuri dispuse.
• Continuarea dialogului şi a cooperării pe plan extern.

V. Aport substanţial de profesionalism în procesul legislativ vizând legile justiţiei, pentru construirea unui sistem judiciar puternic, respectat, responsabil şi independent în beneficiul întregii societăţi

”Sunt conştient că misiunea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii este una extrem de dificilă. Îmi doresc şi propun o colaborare deschisă şi onestă cu fiecare coleg membru pentru că doar împreună vom putea reuşi în demersul nostru comun, acela de a avea o justiţie independenta, performantă, responsabilă şi care să se bucure de respectul societăţii. Decenţa, asumarea, profesionalismul, dialogul onest şi constructiv, responsabilitatea, respectul sunt valori în care cred cu tărie si care trebuie ataşate ideii de consolidare a Consiliului, decredibilizarea sa fiind extrem de dăunătoare”, mai arată Mateescu.

La rândul său, noul vicepreşedinte, Florin Deac, a prezentat principalele sale obiective: 

• regândirea procedurii de selecţie, propunere şi numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a adjuncţilor acestuia, a procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a adjuncţilor acestora precum şi a procurorilor şefi de secţii ai acestor parchete, prin desfăşurarea acestei proceduri în totalitate în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii care să formuleze şi propunerea de numire în funcţie de către preşedintele României, iar ministrul Justiţiei să dea doar un aviz consultativ cu privire la aceste numiră.

• modificarea Legii 317/2004 în sensul înlăturării ministrului Justiţiei din categoria titularilor acţiunii disciplinare formulate împotriva magistraţilor. În raport de obiectivul urmărit nu vom susţine noile modificări propruse prin proiectul de modificare a legilor justiţiei, aflat în dezbatere publică până în luna martie 2021, în sensul revenirii la reglementarea anterioară respectiv reintroducerea ca titulari ai acţiunii disciplinare a ministrului Justiţiei, preşedintelui ÎCCJ, respectiv a procurorului general al PÎCCJ, având în vedere şi independenţa de care se bucură Inspecţia Judiciară, care poate fi sesizată de către orice persoană cu privire la presupusele abateri disciplinare comisie de către magistraţi sau se poate sesiza din oficiu cu privire la astfel de fapte.

• majorarea mandatului funcţiilor de conducere de la 3 la 4 ori la 5 ani, întrucât în prezent durata mandatului îţi dă posibilitatea să-ţi propui obiective doar pe termen scurt spre mediu şi nu-ţi conferă posibilitatea consolidării unei echipe manageriale. În raport de acest obiectiv vom susţine noile modificări propuse prin proiectul de modificare a legilor justiţiei, aflat în dezbatere publică până în luna martie 2021, în sensul măririi mandatelor funcţiilor de conducere ale procurorilor şi judecătorilor de la 3 la 4 ani.

• continuarea demersurilor legale de trecere a poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.