Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că există un cadru legislativ cu privire la procedurile de extrădare şi şi-ar dori ca toate instanţele din Uniunea Europeană să fie la fel de prompte şi riguroase precum cele din România. El a anunţat că Ministerul Justiţiei va propune o iniţiativă legislativă legată de sustragerile de la efectele hotărârilor judecătoreşti definitive din ultima perioadă.
Cătălin Predoiu a fost întrebat, luni, la finalul şedinţei de Guvern, care sunt şansele ca Sorin Oprescu să fie extrădat în România şi când ar putea fi adus în ţară.
"În legătură cu aceste proceduri de extrădare, sunt lucruri pe care ministrul Justiţiei nu le poate spune şi lucruri pe care le poate spune. Ceea ce nu pot să fac şi nu o să fac este să comentez o procedură în curs aflată pe rolul unei instanţe, fie din România, fie dintr-un alt stat, implicit al unui stat al Uniunii Europene. Nu am făcut-o niciodată şi nu am să o fac nici de acum înainte. Pot însă să spun că Ministerul Justiţiei a derulat proactiv toate procedurile de extrădare şi a sprijinit în acelaşi timp instanţele române când au derulat la rândul lor proceduri de extrădare pe cadrul legislativ al mandatului european de arestare. Deci nu în toate procedurile de extrădare este implicat Ministerul Justiţiei. Dar ori de câte ori suntem chemaţi să sprijinim o astfel de procedură o facem şi s-a făcut acest lucru constant, indiferent de discontinuităţile în managementul Ministerului Justiţiei. Este, dacă vreţi, una dintre instituţiile care nu a fost afectată niciodată de evoluţii politice sau administrative la vârful ministerului. Asta va fi politica noastră şi în continuare”, a precizat Predoiu.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
El a adăugat că şi-ar dori ca toate instanţele din toate statele membre UE să fie la fel de prompte şi riguroase precum sunt instanţele din România.
"Ce mai pot să spun este că ne preocupă în cel mai înalt grad desfăşurarea cooperării judiciare internaţionale în materia extrădării şi a executării hotărârilor judecătoreşti definitive penale, cu atât mai mult cu cât există un cadru solid legislativ paneuropean cu privire la aceste proceduri. Şi noi ne-am dori foarte mult ca toate statele membre să aplice cu rigurozitate aceste principii în cadru european în materia extrădării. Ne-am dori ca toate instanţele din toate statele membre ale Uniunii Europene să fie la fel de prompte şi riguroase precum sunt instanţele din România”, a transmis ministrul Justiţiei.
Predoiu a precizat că instanţele române cooperează foarte bine în materia extrădării, dar că acest lucru nu se întâmplă şi din partea instanţelor altor state membre UE.
"În niciun caz nu plec de la premisa că existenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare înseamnă a priori o scădere a calităţii procedurilor şi a actului de justiţie în România, situaţie prevăzută de la caz la caz, or practica ce demonstrează că instanţele române cooperează foarte bine în materia extrădării, dar în ultimii ani am avut situaţii în care nu s-a întâmplat acest lucru şi din partea instanţelor din alte state membre. Două state membre. Nu doresc în niciun fel să fiu interpretat în sensul că intervin asupra independenţei judecătorilor din niciun stat membru, mă exprim strict în cadrul mandatului de ministru care cunoaşte procedurile în curs în materia extrădării. Şi noi am făcut demersuri, vom mai face în continuare pentru a ameliora această cooperare judiciară internaţională în limita competenţelor. Altfel, despre niciun caz în parte nu putem comunica în mod particular”, a adăugat Predoiu.
El a menţionat că Ministerul Justiţiei va veni cu o iniţiativă legislativă în legătură cu sustragerile de la efectele hotărârilor judecătoreşti definitive.
"Mai adaug şi faptul că foarte curând Ministerul Justiţiei va propune o iniţiativă legislativă în acest domeniu care să acopere, dacă vreţi, o lacună legislativă. Nu ştiu dacă e foarte riguros termenul pentru că nu e propriu-zis o lacună, ci pur şi simplu va trebui să răspundem legislativ unui fenomen de dată recentă, acesta al sustragerii de la efectele hotărârii judecătoreşti definitive penale pronunţate de o instanţă din România. Codurile nu prevăd o astfel de situaţie pentru că nu ne-am confruntat cu acest fenomen. Este un fenomen de dată recentă. Dar pe măsură ce această cazuistică se acumulează, este limpede că avem de-a face cu un trend. Eu am lansat un studiu în 2020 asupra acestei probleme. Am lansat şi câteva scrisori către omologi. Am reluat în ianuarie 2022 această problemă şi pot să spun că suntem foarte aproape de a propune un astfel de cadru normativ”, a afirmat ministrul Justiţiei.
El a menţionat că acest act normativ va fi propus în curând în dezbatere publică.
"Intervenţia chiar dacă nu este de anvergură este foarte delicată pentru că aici este o linie foarte fină între nevoia statului, dar şi a cetăţeanului care e reprezentat de stat să ducă la îndeplinire prevederile hotărârii judecătoreşti definitive penale şi imperativul de a proteja drepturile şi libertăţile cetăţenilor, inclusiv prezumţia de nevinovăţie. Cred că suntem foarte aproape să găsim exact punctul în care să respectăm ambele deziderate şi să propunem în dezbatere publică în primă fază un astfel de proiect de act normativ care să se adreseze acestui fenomen”, a mai declarat Cătălin Predoiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
