Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc au semnat, luni, un protocol prin care să faciliteze schimburile de informaţii între cele două instituţii pentru soluţionarea rapidă a cauzelor torţionarilor din perioada regimului comunist.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a încheiat luni cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc “Protocolul privind stabilirea unor măsuri de natură organizatorică necesare efectuării cu celeritate a activităţilor de urmărire penală în cauzele care au ca obiect încălcări ale drepturilor omului în perioada regimului comunist din România”, anunţă procurorii PICCJ.
Protocolul vizează accesul la datele, documentele, mărturiile şi rezultatele obţinute de cele două părţi în activitatea desfăşurată, referitoare la abuzurile şi încălcările drepturilor omului în perioada regimului comunist din România.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Scopul protocolului îl constituie crearea mecanismelor necesare cooperării eficiente în vederea aflării adevărului şi efectuării unei anchete efective în cauzele privind infracţiuni contra umanităţii.
În aprilie 2013, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de foşti angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964.
Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. Pe 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale faţă de lt.-col. (r) Alexandru Vişinescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat, a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal.
Alexandru Vişinescu a fost condamnat definitiv, în 10 februarie, la 20 de ani de închisoare, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar. Vişinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.
Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat PICCJ începerea urmăririi penale în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, col (r) Ioan Ficior, pentru săvârşirea infracţiunii de genocid. Pe 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.
În 30 martie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Ficior la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii, decizia nefiind definitivă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
