Curtea de Apel Bucureşti anulează sentinţa prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu şi alte persoane au fost condamnaţi în dosarul Băneasa, care viza tranzacîionarea unui teren din nordul Capitalei. Şi alţi inculpaţi au fost achitaţi. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Omul de afaceri Gabriel Aurel Popoviciu, cunoscut drept Puiu Popoviciu, a fost achitat în dosarul în care a fost trimis în judecată şi condamnat iniţial, la şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi pentru dare de mită.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, vineri, cererea de revizuire formulată de Popoviciu, achitându-l pe motiv că fapta nu există.
„Admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel, ale cărei efecte au fost extinse şi cu privire la inculpaţii Alecu Ioan Niculae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ştefan, Şerban Ilie Cornel, Pitcovici Petru Daniel, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiraş Ioan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe. Anulează sentinţa penală nr.115/F/23.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, în dosarul nr. 9577/2/2012, definitivă prin decizia penală nr.266/A/02.08.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în rejudecarea, laturii penale reunite cu latura civilă ce face obiectul dosarului penal nr. 46/1/2020”, este soluţia pronunţată vineri şi publicată pe portalul instanţelor de judecată.
” În temeiul disp. art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a C. proc. pen., achită pe inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel (date), pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 248 V.C.p. cu ref. la art. 2481 V.C.p., cu aplic. art. 41 alin.2 V.C.p. şi pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. şi ped. de art. 255 alin.1 V.C.p. cu ref. la art. 6,7 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 33 lit.a V.C.p, întrucât faptele nu există”, se arată în minuta instanţei.
Curtea de Apel l-a achitat şi pe Niculae Alecu, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, inişial condamnat, în anul 2017, la şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă calificată. La revizuire Curtea de Apel Bucureşti a constatat că fapta nu există.
Aceeaşi decizie, de achitare, a fost luată şi în cazul lui Andrei Mihai Bejenaru, condamnat definitiv la şase ani de detenţie pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată dar şi în cazul lui Ştefan Diaconescu, fost secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV Bucureşti, găsit vinovat, în anul 2017, de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi condanat atunci la cinci ani d eînchisoare. Acum, magistraţii constată că fapta nu există.
Şerban Ilie Cornel, fost director al Direcţiei Generale de Informaţii şi protecţie Internă din M.A.I a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la dare de mită şi favorizare a infractorului întrucât fapta nu există. Instanţa l-a achitat şi pe Pitcovici Petru Daniel, fost şef Divizie Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din M.A.I, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la dare de mită şi favorizare a infractorului.
Cei doi fuseseră condamnaţi la doi ani şi şase luni de detenţie, respectiv la doi ani cu suspendare.
Rezoluţii de achitare au fost date pentru fostul prefect al Capitalei Luican Mihai Ion Florin inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată dar şi în cazul lui Toader Gabriel Răsvan, fost secretar în Prefectura Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000, în cazul lui Todiraş Ioan, fost viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti şi al Lizetei Minea, fost secretar al Primăriei sectorului 1 şi membru al subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti. De asemenea, Gheorghe Petrulian, şef OCOOTA Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 a fost achitat şi în cazul său, la fel ca în cazul celorlalţi inculpaţi, Curtea de Apel Bucureşti constatând, la şapte ani de la condamnare, că fapta nu există.
Faţă de Mihai Luican, Ioan Todiraş, Lizeta Minea şi Gheorghe Petrulian procesul penal încetase încă din 2017, întrucât faptele se prescriseseră.
Prin sentinţa de vineri, 12 iulie 2024, magistraţii au respins ca neîntemeiate acţiunile civile formulate în cauză de Statul Român prin Ministerul Finanţelor- ANAF şi USAMV şi au ridicat măsurile asigurătorii dispuse faţă de persoanele responsabile civilmente S.C. Băneasa Investments S.A., S.C. Băneasa Bussines&Tehnology Park S.A., S.C. Băneasa Rezidenţial S.R.L. şi faţă de inculpaţii Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ştefan, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe.
Decizia poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 10 zile de la comunicare.
Gabriel Popoviciu a fost condamnat definitiv, în august 2017, la şapte ani de închisoare în dosarul "Ferma Băneasa" pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită. El a fost dat în urmărire internaţională, iar Curtea de Apel Bucureşti a emis un mandat european de arestare pe numele omului de afaceri. Acest mandat a fost transmis către autorităţile britanice, iar în iulie 2019 acestea au aprobat predarea lui Gabriel Popoviciu în România. Apoi, predarea sa a fost respinsă de către instanţa britanică.
Condamnarea lui Gabriel Popoviciu la şapte ani de închisoare a fost suspendată definitiv, în iunie 2023, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins contestaţia DNA la decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti în urmă cu o lună. De asemenea, instanţa a hotărât rejudecarea cauzei.
În 5 ianuarie anul acesta, Curtea de apel Bucureşti a constatat ca fiind încetate de drept măsurile asigurătorii dispuse de DNA asupra terenului din Băneasa deţinut de companiile lui Puiu Popoviciu, Băneasa Investments SA şi Băneasa Business & Technology Park SA, terenuri pe care se află Mall Băneasa, Ikea şi Ambasada SUA.
DNA susţinea, în rechizitoriul întocmit la finalul anului 2012, că în perioada 2000 - 2004, inculpatul Alecu Ioan Niculae, beneficiind de sprijinul interesat al inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu Gabriel Aurel. În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale.
Iniţial, Popoviciu Gabriel Aurel în înţelegere cu rectorul Alecu Ioan Niculae au creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea S.C. Log Trans S.A., devenită ulterior Băneasa Investments S.A. şi pe inculpatul Bejenaru Andrei Mihai care a acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri.
Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.
Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel Aurel au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49 % pentru Universitatea de Ştiinţe Agricole şi 51% pentru S.C. Log Trans S.A. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49 % de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părţi a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii, precizau anchetatorii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
