Lanţ de nereguli descoperite în ancheta privind dosarul Revoluţiei. În multe cazuri victimelor nu le-au fost făcute necropsii

Bogdan Licu, procurorul general interimar al României, a făcut, marţi, un bilanţ al deficienţelor din ancheta în dosarul Revoluţiei, el spunând că lipsesc o serie de probe care ar fi trebuit să fie administrate de procurori, precum identificarea armelor cu care s-a tras. În plus, în multe cazuri victimelor nu le-au fost făcute necropsii, iar pentru altele nici măcar nu s-a lucrat la identificare.

Procurorul general interimar Bogdan Licu a enumerat o serie de deficienţe în administrarea probatoriului din dosarul Revoluţiei din 1989. O parte din aceste probe ar fi putut fi obţinute imediat după producerea evenimentelor, cum ar fi datele din rapoartele de necropsie ale victimelor sau expertizele balistice ale armelor şi muniţiei folosite pentru reprimarea manifestanţilor.

"Puţinele expertize balistice efectuate nu au stabilit decât tipul de armă cu care s-a tras, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate, pe cale de consecinţă, nici trăgătorii. Cele mai multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informaţii utile şi pertinente sunt sintetice, unele de-a dreptul formale”, a declarat Bogdan Licu, după ce a anunţat decizia de redeschidere a dosarului Revoluţiei.

Procurorul general interimar a mai spus că multe dintre victime nu au fost identificate şi nu au fost făcute autopsii.

"Nu s-au făcut activităţi absolut necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care a fost vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legală sunt, în general, foarte sumare. Nu a fost recuperată muniţia cu care s-a tras asupra persoanelor decedate sau rănite, fără ca la dosar să existe vreo justificare în acest sens”, a adăugat Licu.

Potrivit acestuia, o parte dintre probe ar fi putut fi recuperate chiar şi mai târziu, însă procurorii nu au făcut demersuri pentru obţinerea lor.

"În multe dintre cărţi, rapoarte, jurnale, monografii sunt prezentate documente şi declaraţii extrem de importante în economia anchetei. Procurorii nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989, în condiţiile în care în această comisie s-au efectuat mii de audieri şi s-au solicitat şi obţinut documente care privesc aceste evenimente de la multe ministere şi alte instituţii. Parte dintre stenogramele audierii şi fragmente prezentate instituţiilor statului au fost publicate în multe dintre cărţile apărute în cei 26 de ani care au trecut de la producerea evenimentelor. Deşi Serviciul Român de Informaţii a întocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obţinerii acestuia”, a mai arătat Bogdan Licu. 

Procurorul general interimar al României a anunţat, marţi, că dosarul Revoluţiei va fi redeschis, precizând că decizia de clasare din septembrie 2015 a fost infirmată în urma reanalizării cauzei, care a stabilit că aceasta este netemeinică şi nelegală.

Licu a precizat că mai multe aspecte din anchetă au zădărnicit aflarea adevărului şi "identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

El a spus că s-a constatat că soluţia de clasare a Secţiei Parchetelor Miltiare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989. 

Procurorul general interimar al României a mai spus că aceste aspecte au condus la "stabilirea unei situaţii de fapt incomplete, iar în unele aspecte eronată, şi implicit la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

În 19 februarie, procurorul general interimar Bogdan Licu a cerut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul privind Revoluţia din 1989, pentru reanalizarea deciziei de clasare din septembrie 2015. Dosarul era la instanţa supremă după ce au fost depuse mai multe contestaţii privind soluţia de clasare. Bogdan Licu a trimis o adresă către instanţa supremă prin care solicită să retrimită la PICCJ dosarul privind Revoluţia din 1989.

Acest dosar a primit o decizie de clasare în 14 octombrie 2015, din lipsă de probe. Decizia de clasare a dosarului Revoluţiei a fost luată în perioada în care la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu. Acesta a demisionat în 2 februarie, după ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind însoţirea cu coloană oficială.

După decizia de clasare, aproximativ 100 de persoane, victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, dar şi membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au atacat hotărârea. Contestaţiile au fost depuse atât la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la instanţa supremă. 

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Anchetatorii au arătat în rezoluţia de clasare că, în unele dintre cazurile avute în atenţie, persoanele vinovate de omor sau rănire prin împuşcare au fost judecate sau deja condamnate în alte dosare. De asemenea, în alte cazuri, decesul "a fost urmarea unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), a manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice".

Procurorii militari au mai susţinut în soluţia de clasare că starea de oboseală şi stresul au afectat aprecierea obiectivă a realităţii. În acest context, au fost situaţii  în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare.

 Peste 4.500 de dosare au fost deschise pentru faptele comise în decembrie 1989, dintre care au fost trimise în judecată112 dosare, cu 275 de inculpaţi, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.