Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prezintă statistici care arată că peste 93% dintre dosarele soluţionate la nivelul judecătoriilor în cursul anului trecut au avut durata de soluţionare mai mică de un an. Aceleaşi date arată că durata medie de soluţionare a dosarelor la nivelul judecătoriilor a fost de 4,2 luni în materie penală şi de 4,1 luni în materiile non-penale. Magistratul reclamă, în acest context, fenomenul ”generalizării pripite”, subliniind că aceasta reprezintă manipulare atunci când este folosit cu bună ştiinţă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
”Pentru a asigura posibilitatea tragerii unei concluzii informate cu privire la durata proceselor din România, iată câteva date statistice aferente anului anterior: conform indicatorilor statistici, în anul 2023, judecătoriile din România au înregistrat un procent de 93,1% în privinţa dosarelor soluţionate într-un an. Cu alte cuvinte, din totalul dosarelor soluţionate în anul 2023, 93,1% au fost soluţionate în mai puţin de 1 an de la data înregistrării. În acelaşi an, durata medie de soluţionare a dosarelor la nivelul judecătoriilor a fost de 4,2 luni în materie penală şi respectiv de 4,1 luni în materiile non-penale. Cu alte cuvinte, în medie, un proces penal a durat 4,2 luni, în vreme ce unul non-penal a durat 4,1 luni”, informează, joi, pe Facebook, judecătorul Alin Ene, reprezentant al judecătorilor în CSM. 
 
El detaliază, arătând că durata de soluţionare a unui dosar se calculează de la data înregistrării acestuia în instanţă până la data motivării hotărârii. 
 
În contextul cifrelor prezentate, magistratul reclamă faptul că ”foarte des se lansează în spaţiul public afirmaţii despre durata foarte mare a proceselor din România”, arătând că, de obicei, sunt date ca exemplu cauze concrete, care sunt însă cazuri izolate. 
 
”În termeni tehnici, această eroare logică poartă denumirea de generalizare pripită, suprageneralizare sau eroarea exemplului insuficient. Când este folosită cu bună ştiinţă, generalizarea pripită reprezintă o foarte bună tehnică de manipulare, având în vedere înclinaţia umană spre a simplifica complexitatea lumii prin crearea de tipare rapide şi uşor de înţeles”, subliniază magistratul.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.