Judecătoarea Camelia Bogdan a declarat, marţi, că este posibil ca, prin decizia de luni privind conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Ministerul Public, Curtea Constituţională "să imixtioneze în actul de justiţie”. Camelia Bogdan a susţinut că procurorii trebuie să poată ancheta legalitatea emiterii de acte normative, ea precizând că "nu este pentru prima dată când se fură prin lege” şi că există legi "prin care s-au sifonat bani de la bugetul de stat”.
"Nu am văzut comunicatul, dar este posibil ca şi Curtea Constituţională, prin această afirmaţie, să imixtioneze în actul de justiţie, deoarece, dacă există suspiciunea rezonabilă că anumite persoane săvârsesc infracţiuni, chiar şi prin activitatea de legiferare, aceste aspecte trebuie lămurite de organele de urmărire penală”, a spus Camelia Bogdan, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, unde a venit pentru a susţine trei cereri de apărare a reputaţiei sale profesionale.
Camelia Bogdan a susţinut că anchetatorii trebuie să poată verifica dacă se comit ilegalităţi în procesul de elaborare a unui act normativ.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Dacă există suspiciunea rezonabilă că anumite persoane săvârsesc infracţiuni, chiar şi prin activitatea de legiferare, aceste aspecte trebuie lămurite de către organele de urmărire penală. Nu am văzut comunicatul şi mă feresc să fac astfel de comentarii”, a mai spus Camelia Bogdan.
Întrebată dacă mai pot procurorii să ancheteze legalitatea emiterii de acte normative, Camelia Bogdan a declarat că „nu este pentru prima dată când se fură prin lege”.
"În acest caz, obiectul legiferării a avut un alt obiect de activitate. Există legi prin care s-au sifonat bani de la bugetul de stat”, a adăugat Camelia Bogdan.
În legătură cu cele trei cereri de apărare a reputaţiei profesionale, Camelia Bogdan a spus că îşi va susţine punctul de vedere, deoarece în cazul său, pentru prima dată, într-un act al Consiliului Superior al Magistraturii s-a constatat că „Dan Voiculescu are acelaşi interes cu Inspecţia Judiciară atunci când a admis cererea de intervenţie a FACIAS, fundaţie al cărei beneficiar real este Dan Voiculescu”.
"Practic, s-a decis că, în cercetarea mea disciplinară, FACIAS, adică Dan Voiculescu, a avut acelaşi interes ca şi Inspecţia Judiciară. Este motivul pentru care eu am făcut o plângere la DNA”, a precizat judecătoarea.
Camelia Bogdan a adăugat că aceste cereri ale sale au obiect, având în vedere că a fost exclusă din magistratură doar pentru că a predat în afara învăţământului universitar”.
"Mie mi s-a imputat şi că am luat bani de la o parte din proces”, a precizat judecătoarea de la Curtea de Apel Bucureşti.
În 8 februarie, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a decis excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan, care a dat condamnările din dosarul ICA, pentru că "a încălcat prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”, respectiv pentru că a participat la un seminar organizat de Ministerul Agriculturii, acesta fiind parte civilă în dosarul ICA. În analiza sesizării a fost admisă cererea de intervenţie formulată de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) şi de Grupul de Investigaţii Politice.
Camelia Bogdan a spus atunci că va contesta la Completul de cinci judecători al instanţei supreme decizia CSM de excludere a ei din magistratură, arătând că i s-a făcut o mare nedreptate, iar sancţiunea este vădit disproporţionată în raport cu aspectele care au fost verificate de Inspecţia Judiciară.
Curtea Constituţională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a declarat că dacă DNA s-ar fi limitat în acţiunea sa să verifice dacă în mod concret s-a săvârşit vreo infracţiune în legătură cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat în mod firesc, fără apariţia unui conflict. El a precizat că acţiunea DNA nu doar că s-a subrogat Curţii Constituţionale în verificările făcute, dar a şi "perturbat" activitatea Guvernului.
DNA a anunţat luni că, în dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii au dispus, în 24 februarie, disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
