Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru numirea judecătoarei Iulia-Cristina Tarcea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani.
Anunţul a fost făcut de către Administraţia Prezidenţială.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, între membrii căreia se află şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a votat în unanimitate, săptămâna trecută, ca judecătoarea Iulia Cristina Tarcea să fie propusă preşedintelui Klaus Iohannis ca viitor preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cristina Tarcea a fost unicul candidat pentru funcţia de preşedinte al ICCJ.
Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea deţine funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a fost delegată să asigure, în această perioadă, interimatul funcţiei de preşedinte, după plecarea Liviei Stanciu la Curtea Constituţională.
Tarcea are 54 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa. Din 1990 a devenit magistrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti. Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei, iar în perioada 2002 - 2004 a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei, sub mandatul ministrului Rodicăi Stănoiu. Din 2004, este judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi Proprietate Intelectuală. Este vicepreşedintele ICCJ din septembrie 2013, fiind numită prin decret prezidenţial pentru un mandat de 3 ani.
Conform ultimei declaraţii de avere, judecătoarea Tarcea deţine un apartament în suprafaţă de 68 de metri pătraţi în Bucureşti, un autoturism Dacia Nova, 177.000 de lei în conturi bancare şi a încasat, în anul fiscal 2015, salarii de 247.492 de lei reprezentând indemnizaţia de judecător, plus “drepturi salariale restante”. Acestor venituri li s-a adăugat suma de 3.134 de lei, câştigată ca urmare a participării în mai multe comisii de examinare din cadrul CSM.
Pe portalul Tribunalului Bucureşti, numele judecătoarei Tarcea apare, alături de mai mulţi colegi, într-un proces civil cu propria instituţie, care are ca obiect "despăgubire”. În octombrie 2015, Tarcea a dat în judecată instanţa supremă pentru plata dobânzii la “drepturile salariale restante” încasate în anii anteriori. În iulie 2016, procesul a fost câştigat de magistraţi la Tribunal, urmând să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti pentru o soluţie definitivă.
În 2009, ca urmare a unui val de procese prin care magistraţii din întreagă ţară au dat în judecată Ministerul Justiţiei pentru plata a diverse sporuri, Guvernul a dispus ca, în baza deciziilor judecătoreşti definitive, să mărească salariile judecătorilor cu sumele stabilite de instanţe dar să plătească eşalonat aceste obligaţii. Astfel, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2009, guvernul s-a angajat că: „în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; în anul 2013 se plătesc 10 procente din valoarea titlului executoriu, iar în anii 2014 şi 2015 se plăteşte câte un sfert din suma stabilită în titlul executoriu. Diferenţa de 35% se plăteşte în 2016”. Acum, magistraţii cer dobânda la aceste sume pe care le-au încasat începând cu 2012.
Potrivit legii, numirile în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al instanţei supreme se fac de către preşedintele României, la propunerea Secţiei de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
