ÎCCJ, după reacţia Uniunii Naţionale a Barourilor faţă de condamnarea unui avocat în dosarul Ferma Băneasa: Discursul public la adresa serviciului public al justiţiei ar trebui să se caracterizeze prin rigoare, echilibru şi o minimă echidistanţă

ÎCCJ a transmis sâmbătă seara un punct de vedere în urma poziţiilor exprimate de mai multe organizaţii ale avocaţilor după condamnarea avocatului Mihăiţă Roşu la cinci ani de închisoare. 

ICCJ invocă mai multe articole din Legea privind Statutul judecătorilor, din Constituţie, din Codul de procedură penală, potrivit cărora că judecătorii sunt cei care înfăptuiesc justiţia, că nimeni nu e mai presus de lege şi cu privire la independenţa judecătorilor, ca reacţie la ”poziţiile exprimate în mediul public de către mai multe organizaţii profesionale ale avocaţilor, în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a unei persoane care are calitatea de avocat, de către un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poziţii adoptate înainte de a se cunoaşte considerentele deciziei în discuţie, în pofida caracterului definitiv al acesteia şi întemeiate exclusiv pe argumentele favorabile persoanei în cauză, ţinând seama şi de obligaţia de rezervă care revine judecătorilor sub aspectul comunicării publice”.

 

ÎCCJ precizează că o trecere în revistă a jurisprudenţei din ultimii ani arată echilibrul judecătorilor în privinţa soluţiilor pronunţate.

“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie recunoaşte şi susţine dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane sau organizaţii, inclusiv sub aspectul exprimării unor aprecieri critice cu privire la hotărârile judecătoreşti, însă invită publicul să facă o simplă trecere în revistă a jurisprudenţei sale din ultimii ani, care demonstrează cu prisosinţă lipsa de părtinire şi echilibrul judecătorilor acesteia atât în ceea ce priveşte natura soluţiilor pronunţate, justificate exclusiv prin prisma probelor existente la dosar, cât şi calitatea persoanelor implicate în respectivele proceduri judiciare”, se mai arată în comunicat. 

Sursa citată menţionează în finalul comunicatului că discursul public la adresa serviciului public al justiţiei ar trebui să se caracterizeze, dincolo de contextul emoţional, prin rigoare, echilibru şi o minimă echidistanţă din partea tuturor persoanelor implicate.

“După redactare, hotărârea în cauză va fi disponibilă, în formă anonimizată, prin intermediul paginii de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât orice cetăţean interesat de modul de funcţionare a justiţiei îşi va putea forma propria apreciere. Discursul public la adresa serviciului public al justiţiei ar trebui însă să se caracterizeze, dincolo de contextul emoţional, prin rigoare, echilibru şi o minimă echidistanţă din partea tuturor persoanelor implicate”, a mai transmis ÎCCJ. 

 

Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a reacţionat după condamnarea avocatului Robert Mihăiţă Roşu în dosarul Ferma Băneasa, calificând drept inacceptabilă ”represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultaţiile şi susţinerile făcute în calitate de reprezentant”. UNBR anunţă că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica felul în care au fost administrate probele în această cauză.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat joi verdictul final în dosarul Ferma Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu - cinci ani. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. ICCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani, iar terenurile revin statului român.

Urmărește-ne și pe Google News