Fostul fotbalist Ioan Timofte a fost ridicat de procurorii DIICOT, în urma percheziţiilor făcute în judeţe Timiş şi Suceava, la persoane suspectate că au oferit bani cu camătă la aproximativ 30 de oameni, care au rămas fără case, pentru că nu au reuşit să returneze sumele primite, prejudiciul în acest caz fiind de 3,5 milioane de euro.
Timofte urmează să fie audiat la sediul DIICOT Timişoara.
Alături de fostul fostbalist au mai fost ridicaţi şi liderii grupării infracţionale, fraţii Tuţă şi Artur Martinescu.
Ioan Timofte este cunoscut ca un pasionat al jocurilor de noroc. El a jucat nouă sezoane în prima ligă din Portugalia, la echipele Porto şi Boavista. În România, Timofte a fost înscris la CSM Reşiţa şi Politehnica Timişoara.
La ora transmiterii acestei ştiri, percheziţiile în dosarul de cămătărie cu un prejudiciu de 3,5 milioane de euro continuă.
Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Timişoara fac, vineri dimineaţă, 16 percheziţii într-un dosar în care se fac cercetări faţă de 17 persoane suspectate de constituire a unui grup infracţional organizat, camătă, evaziune fiscală şi spălare de bani.
În perioada 2010-2017, a fost constituit un grup infracţional organizat ”de mari dimensiuni”, care a acţionat în municipiile Timişoara şi Suceava şi care acorda împrumuturi de bani, ”prin contracte perfectate ad validitatem, în conţinutul cărora erau disimulate şi dobânzile aferente sumelor împrumutate”, arată anchetatorii.
”Contractele de împrumut erau perfectate cu obligaţia persoanelor împrumutate de a oferi garanţii imobiliare solide. În cazul în care persoanele împrumutate nu rambursau la termen debitul contractat se demara procedura executării silite, în regim de urgenţă.
Sumele de bani împrumutate şi dobânda percepută erau preluate, atât cash cât şi prin virament bancar, direct de către cămătari sau prin intermediul persoanelor din anturajul acestora”, preciza DIICOT.
Potrivit sursei citate, liderii grupării infracţionale foloseau diferiţi membri ai familiei şi alţi apropiaţi ca interpuşi la încheierea contractelor de împrumut sau îi împuterniceau ulterior pe aceştia să iniţieze procedura executării silite împotriva victimelor.
”În niciunul dintre cazuri, cămătarii nu acceptau niciun fel de compromis în rezolvarea situaţiei, în sensul că nu permiteau victimelor să îşi valorifice singure imobilele la preţul real al pieţei, pentru a-şi putea achita debitele, refuzând categoric să ridice ipotecile instituite pe numele acestora. Scopul clar conturat al grupării era de la bun început deposedarea victimelor de bunurile imobile cu care aceştia garantau împrumuturile contractate, prin instituirea de dobânzi mari, la termene de scadenţă foarte scurte, lucru care făcea ca victimele să fie în imposibilitatea de a plăti dobânzile percepute de cămătari!, mai arăta DIICOT.
În aceste condiţii, în marea majoritate a cazurilor, persoanele care au primit bani împrumut cu camătă şi au garantat cu proprietăţile pe care le deţineau au ajuns să fie deposedate de bunuri.
Procurorii mai arătau că unii debitori erau nevoiţi să locuiască în propriile lor case cu chirie, plătind membrilor grupării, lunar, sume cuprinse între 200 şi 300 de euro.
”În multe cazuri victimele ajungeau să achite sume de peste 15.000 de euro cămătarilor, doar cu titlu de chirie, membrii grupării rotunjindu-şi astfel veniturile şi din prestarea de astfel de activităţi oneroase, nedeclarate la autorităţile fiscale pentru plata impozitului aferent”, menţiona DIICOT.
Cu sumele de banii obţinute din cămătărie de către membrii grupării erau cumpărate bunuri mobile şi imobile, înregistrate pe numele acestora sau pe numele altor persoane din anturajul lor sau din familie.
În acest caz există aproximativ 30 de victime, iar prejudiciul este estimat la 3,5 milioane de euro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
