Executivul a aprobat strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021 - 2025

Este primul document de politică publică pentru sistemul de probaţiune, asumat de Guvernul României, de la înfiinţarea acestei instituţii, în urmă cu 20 de ani. Noua Strategie fundamentează direcţii de acţiune şi obiective pe termen mediu menite să asigure continuarea construcţiei unei instituţii de probaţiune eficiente şi configurarea necesarului de resurse umane, materiale şi financiare pentru perioada 2021 – 2025.

 

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Justiţiei, printre obiectivele strategice ale documentului se numără:

 

„- consolidarea sistemului de probaţiune din România prin implementarea unui management economico – financiar care să răspundă nevoilor actuale de dezvoltare ale sistemului naţional de probaţiune, informatizarea sistemului şi consolidarea capacităţii administrative a instituţiei;

 

- dezvoltarea resurselor umane şi promovarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul sistemului naţional de probaţiune;

 

- îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi dezvoltarea de parteneriate pentru integrarea şi valorificarea contribuţiei instituţiilor din comunitate sau expertizei internaţionale în activitatea de probaţiune”.

 

Dinamica ultimilor ani în ceea ce priveşte raportul dintre populaţia penitenciară şi cea aflată în executarea unor măsuri şi sancţiuni neprivative de libertate, sub supravegherea serviciilor de probaţiune, a determinat şi determină în continuare nevoia de programare strategică a dezvoltării sistemului de probaţiune din România, în contextul gestionării de către sistemul de probaţiune a peste 90.000 de persoane/anual faţă de care au fost dispuse măsuri şi sancţiuni neprivative de libertate.

 

MJ reaminteşte că, în hotărârea pilot din 25 aprilie 2017, în cauzele conexate Rezmiveş şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat că una dintre măsurile generale care trebuie puse în aplicare, în vederea reducerii supraaglomerării carcerale şi a condiţiilor inadecvate de detenţie (paragraful 114 coroborat cu 118 din hotărâre), este asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de probaţiune.

 

Astfel, „aprobarea acestui act normativ de către Guvernul României reprezintă şi îndeplinirea uneia dintre măsurile cuprinse în Planul de acţiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmives şi alţii împotriva României, precum şi a hotărârilor pronunţate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României”, mai indică sursa citată.

Urmărește-ne și pe Google News