Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a declarat marţi, la instanţa supremă, unde a început judecarea în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, că România este „patria denunţurilor şi a ascultărilor”, iar aceştia sunt „principalii piloni pe care se sprijină dosarele pentru care intră oamenii în puşcărie”. Dragnea a spus că dosarul său este susţinut cu două declaraţii mincinoase, obţinute în condiţii suspecte la DNA, declaraţii care se vede că „sunt puse cu mâna, cusute cu aţă albă sau dictate”.
Liviu Dragnea a fost marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a început judecarea dosarului de abuz în serviciu în care este acuzat alături de fosta lui soţie, Bombonica Prodana, şi angajaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.
De la primul termen al procesului au lipsit şase inculpaţi, printre care şi Bombonica Prodana (fostă Dragnea), care a formulat o solicitare de judecare în lipsă. Alţi cinci inculpaţi au cerut instanţei amânarea judecării cauzei, pentru a-şi angaja avocaţi.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată a solicitat instanţei să nu amâne începerea judecării cauzei, arătând că inculpaţii au avut posibilitatea să-şi angajeze avocat în perioada în care dosarul a fost în procedură de cameră preliminară.
Instanţa a admis cererile de amânare şi a stabilit următorul termen pentru 14 februarie, când se vor pune în discuţie probele cerute de inculpaţi şi se va citi rechizitoriul.
La ieşirea din sala de judecată, Liviu Dragnea a spus că nu va alege procedura simplificată de judecare a cauzei, care implică recunoaşterea integrală a faptelor de care este acuzat şi care i-ar putea aduce reducerea cu o treime a pedepsei.
„Vreau să adus şi eu un martor şi să audieze din nou martorii care au fost audiaţi la DNA, să vedem dacă şi acest proces va merge şi se va susţine pe o declaraţie mincinoasă, sau două declaraţii mincinoase, obţinute în condiţii suspecte la DNA”, a spus liderul PSD.
Întrebat dacă angajate ale DGASPC Teleorman au lucrat la PSD, dar au fost plătite din banii Direcţiei, Dragnea a spus că aceste acuzaţii nu sunt reale şi se bazează pe declaraţii mincinoase ale unor martori.
„Eu m-am uitat cu foarte mare atenţie pe toate declaraţiile. Oricine este de bună-credinţă şi studiază cu atenţie doar acele declaraţii, din declaraţiile martorilor se vede că sunt puse cu mâna, cusute cu aţă albă sau dictate”, a precizat Dragnea.
Liderul PSD a mai spus că declaraţia mincinoasă a fost făcută de „o doamnă” care a mai fost condamnată pentru luare de mită, probabil mai are un alt dosar şi cu care procurorii anticorupţie ar fi făcut „o înţelegere”.
„Asta este România, patria denunţurilor şi a ascultărilor. Astea sunt principalii piloni pe care se sprijină dosarele româneşti pentru care intră oamenii în puşcărie. O fi bine, o fi rău?”, a afirmat Dragnea.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.
"În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefi din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.
Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
Prejudiciul în acest dosar se ridică la 108.000 de lei.
"Această conduită infracţională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite în cuantum total de 108.612 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) şi Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal", arată procurorii DNA în rechizitoriu.
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2016, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul "Referendumul", după ce iniţial primise un an de închisoare cu suspendare.
Secretar general al PSD la data comiterii faptelor din dosarul "Referendumul”, Dragnea a fost judecat pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
