Horaţiu Potra, pe care, în decembrie 2024, Călin Georgescu nega că l-ar cunoaşte, se dovedeşte a fi un apropiat al acestuia, cel care cerea în numele lui sprijin financiar pentru o campanie electorală, cel ai cărui luptători din Legiunea Străină stau în preajma fostului candidat independent la Preşedinţie, întregul arsenal de luptă găsit la percheziţii, dar şi îndemnul la revoltă lansat chiar în timp ce în ţară se derulau procedurile într-un dosar cu acuzaţii grave profilându-l ca lider al unei grupări care, în anumite circumstanţe, nu ar ezita să recurgă chiar şi la acţiuni violente de stradă. Ultimele dezvăluiri ale lui Potra potrivit cărora, în urmă cu patru ani, i-ar fi cerut bani omului de afaceri Frank Timiş pentru campania electorală a lui Călin Georgescu arată că cei doi au o legătură strânsă de mult timp, iar acţiunile pentru susţinerea şi promovarea acestuia au fost îndelung gândite şi bine puse la punct.
„Cu patru ani în urmă, a fost o discuţie... Ştie toată lumea, până şi preşedinţii africani, ca să faci o campanie, se cheltuiesc nişte bani. A fost un mesaj.. domnule, uite, se poate... dacă se poate să susţină pe cineva.. s-a refuzat... Domnul Franck a spus: nu domnule, n-am!”, a declarat Horaţiu Potra într-o intervenţie telefonică la un post de televiziune.
În aceeaşi declaraţie, Potra însuşi recunoaşte clar că pentru a face o campanie „se cheltuiesc bani”, lucru care contrazice afirmaţia lui Călin Georgescu potrivit căreia a cheltuit „zero lei” pentru campania electorală de la alegerile prezidenţiale din 2024.
Întâlnirea de la Herghelia din Ciolpani
În 7 decembrie 2024, la o zi de la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale, la Herghelia Jbara Horses, de la Ciolpani, aparţinând sirianului Mohamed Jbara, a avut loc o întâlnire la care au participat Călin Georgescu, Horaţiu Potra, Eugen Sechila (alt fost luptător în Legiunea Străină şi apropiat al lui Georgescu), precum şi bodyguardul lui Georgescu, Marin Burcea, zis „Lunetistul”, a cărui iubită, Dorina Mihai, ar avea legături cu cecenii lui Ramzan Kadîrov. Întâlnirea ar fi avut ca scop stabilirea unor acţiuni după anularea alegerilor.
Deşi iniţial Georgescu a negat că l-ar cunoaşte pe Potra şi că ar fi fost la întâlnirea respectivă, ulterior, după apariţia unor imagini cu maşina sa intrând pe poarta fermei, a recunoscut că a fost la herghelia din Ciolpani. De altfel, patronul hergheliei a declarat că Georgescu a făcut cursuri de călărie la ferma sa şi că într-un clip electoral acesta apare călare pe un cal alb care i-ar aparţine chiar sirianului.
La scurt timp de la această întâlnire, pe grupurile de WhatsApp ale mercenarilor au apărut tot mai multe îndemnuri de mobilizare pentru data de 8 decembrie 2024, la un protest „paşnic" în faţa Catedralei Neamului, din Bucureşti.
Apelul la 112
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, autorităţile au fost alertate, prin apel la 112, că Horaţiu Potra şi alte 20 de persoane, unele dintre ele foşti luptători în Legiunea Străină, se îndreaptă spre Capitală, în şapte maşini, având asupra lor diverse arme. Conform discuţiilor de pe un grup de WhatsApp pe care se afla Potra şi în care erau şi membri din Asociaţia Românilor care au activat în Legiunea Străină, s-a discutat despre un miting la Bucureşti, în faţa Catedralei Neamului, prezentat ca fiind „un marş paşnic pentru susţinerea statului de drept”. Cel care a prezentat pe grup şi locaţia exactă de desfăşurare a adunării a fost chiar Horaţiu Potra, care a afirmat că adunarea ar urma să se desfăşoare în faţa Catedralei Neamului, la ora 12.00.
Potrivit unor informaţii pe surse judiciare, cel care a alertat autorităţile sunând la 112 a fost un văr al unuia dintre mercenarii plecaţi spre Capitală şi care nu şi-a declinat identitatea. Acesta semnala că Potra, împreună cu 20 de bărbaţi, foşti luptători în Legiunea Străină, au plecat din Mediaş având asupra lor diverse arme şi se îndreaptă spre Bucureşti.
Planul mercenarilor a fost dejucat în urma apelului la 112, iar Horaţiu Potra a fost oprit de poliţişti, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, într-o comună din Prahova. El se afla într-un autovehicul Mercedes G, condus de Andrei Florin Lup, un tânăr de 22 de ani originar din Mediaş, oraş din care provine şi Potra.
Acesta este, de fapt, momentul în care Horaţiu Potra intră în atenţia publică.
În autoturismul cu care se îndreptau spre Capitală, au fost găsite, din primele informaţii, numeroase arme, între care un pistol, un dispozitiv de împrăştiere gaze iritant lacrimogene cu aspect de pistol şi butelia aferenta cu piper, o petardă din categoria F4 supusă autorizării, cinci bricege, un dispozitiv box, trei cuţite, două lame de cuţit, un baston telescopic şi diverse sume de bani, inclusiv coroane cehe şi franci congolezi.
Horaţiu Potra, dosar penal
În urma acestei acţiuni, a fost deschis dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor, iar Horaţiu Potra este pus sub control judiciar. În 13 decembrie, când a fost dus în faţa instanţei cu propunerea de arestare preventivă, Potra a negat că ar fi avut discuţii cu Călin Georgescu, susţinând că a vorbit doar „cu securitatea domnului Călin Georgescu”. El a negat şi că i-ar asigura paza acestuia, precizând că cei din preajma lui Georgescu nu sunt oamenii săi, ci „nişte băieţi de treabă care au lucrat înainte în Congo”. Despre discuţiile pe care le-ar fi avut cu Călin Georgescu la Ciolpani, Potra a spus că familia acestuia „a fost ameninţată şi voia să crească gradul de protecţie”.
O dovadă în plus că Potra şi Georgescu se cunoşteau bine este că mercenarul şi-a îndemnat explicit oamenii, înainte de alegerile de anul trecut, să îl voteze pe Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale şi i-a redistribuit mesajele de pe TikTok.
Legăturile lui Călin Georgescu cu Horaţiu Potra şi cu mercenarii acestuia, foşti luptători în Legiunea Străină, bine instruiţi şi dispunând de un întreg arsenal, unii cu convingeri legionare, sunt argumente în favoarea unui plan bine pus la punct, în care era luată în calcul inclusiv utilizarea forţei.
Mobilizarea rapidă pentru protestele cu huiduieli şi scandări ale susţinătorilor lui Georgescu, desfăşurate miercuri, în faţa sediului Parchetului General, unde acesta era audiat pentru infracţiuni grave împotriva ordinii constituţionale, par să facă şi ele parte dintr-un plan de a provoca dezordine şi tulburări sociale, alături de frecventele chemări în stradă ale simpatizanţilor, lansate chiar de Georgescu, sub diverse pretexte, de la simularea votului la cel de-al doilea tur al prezidenţialelor, la recenta strângere de semnmături pentru susţinerea candidaturii, din Piaţa Constituţiei din Capitală.
Milioane de dolari, arme şi lingouri de aur
Anunţul de miercuri dimineaţă al Parchetului ICCJ despre cele 47 de percheziţii din judeţele Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj, la persoane suspectate de mai multe infracţiuni grave, inclusiv împotriva ordinii constituţionale, a bulversat opinia publică. Potrivit procurorilor, au fost vizate 27 de persoane şi patru sedii ale unor persoane juridice, acuzaţiile fiind dintre cele mai grave: acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, instigare publică, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale, comunicarea de informaţii false.
Bilanţul percheziţiilor: peste 25 de kilograme de aur (lingouri), peste 3,3 milioane de dolari, peste 700.000 de lei, 43.000 de euro, 13.000 dirham, 21.000 de dinari sârbeşti, peste 40 de încărcătoare (de la arme letale, de diferite calibre), 51 de grenade (militare, ofensive/defensive), 44 de bucăţi de lovituri de lansator, 21 de pistoale letale (majoritatea calibrul 9X19mm), 7 pistoale/puşti mitralieră letale (calibrul 7,62mm şi 7,65mm), peste 20 de cutii/pachete/pungi cu muniţie letală, 6 piese de arme, 4 materiale explozive, două aruncătoare/lansatoare de grenade, un fitil detonant, o lunetă.
Ulterior, într-o intervenţie telefonică la un post de televiziune, Horaţiu Potra, aflat în străinătate, a recunoscut existenţa banilor şi a precizat că i-a câştigat legal, lucrând „pentru preşedinţi în Africa şi aşa mai departe”.
„ Am câştigat bani, am lucrat pentru regele din Qatar, am lucrat pentru preşedinţi în Africa şi aşa mai departe. Toţi banii i-am adus în România. Şi nu mă obligă nimeni să-mi ţin banii în bancă. Toţi banii pe care i-am câştigat am acte pe ei. În ultimii ani, din 2011 până în 2018, am avut un contract cu vărul primar al regelui din Qatar, în care am fost consultant în securitate pentru familia lui. Mă plătea 45.000 de dolari pe lună”, a declarat Horaţiu Potra.
La scurt timp de la anunţul Parchetului privind percheziţiile, Călin Georgescu posta pe pagina sa de Facebook un mesaj în care reclama ”abuzuri odioase”, comise de „sistemul comunisto-bolşevic”.
Inculpat pentru infracţiuni grave contra ordinii constituţionale
Totul a culminat, în jurul prânzului, cu ridicarea lui Călin Georgescu din trafic, cu mandat, pentru a fi dus la audieri la Parchetul ICCJ. Fostului candidat la prezidenţiale i-au fost necesare câteva minute bune pentru a coborî din maşina în care se afla, întrebându-l arogant pe poliţist dacă ştie ce face şi dacă totul e făcut ca la carte, iar când acesta i-a răspuns că da, Georgescu l-a întrebat dacă e sigur că a fost la şcoală, după care şi-a sunat avocatul şi a pus telefonul pe speaker, întrebându-l ce să facă, acesta sfătuindu-l să meargă la audieri. În cele din urmă, a spus că are nevoie la baie, precizând că are probleme de sănătate.
Audiat iniţial ca suspect, Georgescu a ieşit din sediul instituţiei ca inculpat, pus sub control judiciar şi cu şase acuzaţii grave: instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată, (privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere), iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Audieri cu scandări şi huiduieli
În timpul celor aproape cinci ore de audieri, în faţa sediului Parchetului ICCJ s-au adunat sute de susţinători ai lui Georgescu, care i-au huiduit pe magistraţi şi pe jurnalişti şi au scandat lozinci în favoarea fostului candidat la prezidenţiale. La mitingul ad-hoc s-au aflat şi reprezentanţi ai AUR, în frunte cu liderul George Simion, dar şi soţia lui Georgescu, Cristela, precum şi fiul acestuia.
Ţinând cont de precedentele mitinguri ale susţinătorilor lui Georgescu, soldate cu ciocniri violente, Jandarmeria a montat garduri de protecţie în zona sediului Parchetului ICCJ.
La audieri, au fost duşi şi Eugen Sechila, un apropiat al lui Georgescu, adus de pe aeroportul Henri Coandă, unde voia să se îmbarce spre Oradea, şi Marin Burcea, zis „Lunetistul”, bodyguardul lui Călin Georgescu. Eugen Ionuţ Sechlila este fost luptător în Legiunea Străină şi cunoscut ca organizator al unor evenimente de comemorare a legionarilor.
Sechila este inculpat într-un dosar în care este acuzat de utilizarea unor simboluri legionare. El a apărut, într-o folografie, alături de Călin Georgescu şi de soţia sa, Elena Puiu, nepoata lui Gogu Puiu, purtând o insignă reprezentând simbolul mişcării legionare. Sechila activa în Asociaţia „Gogu Puiu“, care organiza „tabere de haiducie“ pentru tineri, în care aceştia să înveţe tehnici de supravieţuire în natură, conform site-ului organizaţiei.
Tot miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea lui Călin Georgescu de suspendare a documentelor care au fost prezentate în CSAT şi pe baza cărora a fost decisă anularea alegerilor prezidenţiale, de către Curtea Constituţională, decizia Înaltei Curţi fiind definitivă.
Reacţii internaţionale
În cursul serii de miercuri, Călin Georgescu a plecat spre locuinţa sa, împreună cu soţia sa, nu înainte însă de a-şi saluta nonşalant simpatizanţii de pe treptele Parchetului General făcând un semn controversat asemănător salutului nazist, gest care a amintit de salutul la fel de controversat făcut de Elon Musk după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din SUA. De altfel, Elon Musk a scris, miercuri, pe platforma sa de socializare, după ridicarea în trafic a lui Georgescu, despre acest lucru, afirmând că acesta a fost arestat.
”Tocmai au arestat persoana care a câştigat cele mai multe voturi la alegerile prezidenţiale din România. Acest lucru este complet greşit”, a scris Musk, repostând un comentariu al unui utilizator.
Presa internaţională a scris despre audierea lui Călin Georgescu în ancheta cu privire la campania sa, explicând că el este candidatul pro-rus, de extremă dreapta, care a câştigat în mod surprinzător primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, ulterior anulate din cauza interferenţei străine.
Joi dimineaţă, poliţiştii de la IPJ Ilfov au făcut verificări la locuinţa lui Călin Georgescu, plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, precizând că poliţiştii au avut acceptul lui Georgescu, iar verificările au avut loc la o oră stabilită de comun acord.
Tot joi, Ambasadele Franţei, Germaniei şi Ţărilor de Jos la Bucureşti au transmis mesaje de solidaritate cu România, publicate pe X, în care îşi exprimă încrederea în democraţia şi statul de drept din România. Demersul a fost făcut în contextul evenimentelor legate de audierea şi acuzaţiile aduse lui Călin Georgescu, care au stârnit critici peste ocean din partea mediilor ultraconservatoare, dar şi al plecării din ţară a fraţilor Tate, care au obţinut relaxarea restricţiilor judiciare, existând suspiciunea că s-ar fi întâmplat la presiunile administraţiei americane, cei doi fiind apropiaţi mediilor MAGA.
Potra, lider al unei grupări cu pregătire militară, formată din oameni loiali
În ceea de priveşte evenimentele de miercuri şi pe cei vizaţi de anchetatori, reţeaua coordonată de mercenarul Horaţiu Potra este una cu un grad ridicat de coeziune şi loialitate faţă de lider şi este formată din oameni cu pregătire militară, cu experienţă în teatre de conflict şi dispunând de mijloace de luptă consistente, având în vedere arsenalul descoperit de către anchetatori la Horaţiu Potra.
De asemenea, sumele mari de bani găsite la Horaţiu Potra, care nu pot fi urmărite şi a căror provenienţă nu poate fi stabilită, dar şi mesajul transmis de acesta chiar în ziua percheziţiilor - ”Eu zic da, instigare la revoltă. Români, ieşiţi cu parul şi pe ei, şi pe mama lor” - îl profilează pe Potra ca lider al unei grupări dispuse să-l urmeze şi să dea curs îndemnurilor lui, provocând haos şi destabilizând democraţia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
