Dosarul Băneasa - Curtea de Apel Bucureşti: Acuzaţiile, consecinţa unor erori fundamentale de raţionament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici

Curtea de Apel Bucureşti critică în termeni duri rechizitoriul în dosarul Băneasa, în care iniţial omul de afaceri Puiu Popovici a fost condamnat la şapte ani de închisoare, afirmând, în decizia de anulare a sentinţei şi de achitare a acestuia şi a celorlalţi 10 inculpaţi, că acuzaţiile sunt ”consecinţa unor erori fundamentale de raţionament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici”. .”Întreg rechizitoriul este constituit dintr-un şir nesfârşit de erori de raţionament juridic, decurgând din lipsa de înţelegere a mecanismelor legale în materia legilor fondului funciar”, este opinia CAB.

DNA susţinea, în rechizitoriul întocmit la finalul anului 2012, că în perioada 2000 - 2004, Alecu Ioan Niculae, la acel moment rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV),  beneficiind de sprijinul interesat al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 226 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu. În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat, afirmau propurorii. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Conform anchetatorilor, prejudiciul total cauzat USAMV Bucureşti, rezultat din subevaluarea terenurilor raportate la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., din drenarea sumelor vărsate cu titlul de aport în numerar, precum şi din contribuţia la suma minim garantată s-a ridicat la suma de 6.194.722.180.586,5 lei vechi. În cazul lui Alecu Ioan Niculae, acuzaţia a fost de de abuz în serviciu în formă calificată, în timp ce împotriva lui Popoviciu au fost formulate acuzaţiile de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită. În total, 11 persoane au fost puse sub acuzare şi condamnate în acest dosar.

CAB - Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de fostul rector USAMV ”nu aduce atingere niciunei valori sociale” / Acuzaţiile formulate sunt consecinţa unor erori fundamentale de raţionament juridic decurgând din interpretări trunchiate

În decizia de anulare a sentinţei de condamnare, şi de achitare pe motv că faptele nu există, Curtea de Apel Bucureşti remarcă faptul că ”în cauză, s-a reţinut că inculpatul Alecu Ioan Niculae, ajutat fiind de inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel, ar fi săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu pentru că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, deşi ştia că nu are dreptul, terenul fiind, în opinia parchetului în domeniul public al statului”, însă Curtea apreciază că dreptul la petiţionare nu reprezintă o conduită ilicită, ci exerciţiul unui drept în limitele prescrise de legiuitor, aşa încât nu poate genera nicio vătămare, iar demersul lui Alecu Niculae ”nu aduce atingere niciunei valori sociale”.

”Curtea constată că în prezenta cauză, fapte de natură pur civilă pretind angajarea în mod nelegal a răspunderii penale, întrucât organele de cercetare penală au apreciat raporturile juridice dintre părţi fără a le supune unei analize interdisciplinare, comparative şi judicioase, în ciuda faptului că la dosarul cauzei existau probe pertinente, concludente şi utile dându-se o interpretare străină de litera şi spiritul legilor fondului funciar. Acuzaţiile formulate sunt consecinţa unor erori fundamentale de raţionament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici, Parchetul raportând comportamentul inculpaţilor la un tipar legal imaginar prin alterarea unor raporturi juridice de drept civil şi atribuirea de conotaţie penală exerciţiului unor drepturi şi obligaţii civile”, se arată în documentul instanţei, consultat de News.ro.

Conform instanţei Curţii de Apel Bucureşti, ”toate acuzaţiile de abuz în serviciu se grefează pe fapte de natură pur civilă, lipsind condiţiile de tipicitate, atât sub aspect obiectiv, cât şi subiectiv, părţile exercitându-şi, fie dreptul la petiţionare, fie atribuţiilor legale în baza cărora au interpretat şi aplicat legea, respectiv dispoziţii de drept funciar”.

În opinia judecătorilor CAB, împrejurarea că un anumit bun a fost folosit de către stat sau de un institut de cercetare/unitate de învăţământ cu profil agricol în perioada 1945-1990 nu este suficient pentru a stabili apartenenţa reală a bunului la domeniul public, iar simpla apartenenţă nu valorează titlu de proprietate.

CAB - Premisa de la care a plecat acuzarea, că, aparţinând domeniului public al statului, terenul nu putea fi restituit, este rezultatul unei nesocotiri flagrante a legii / Fostului rector USAMV i se impută exerciţiul unui dept, cel de petiţionare

”Premisa de la care a plecat acuzarea, că, aparţinând domeniului public al statului, terenul nu putea fi restituit, este rezultatul unei nesocotiri flagrante a legii, întrucât apartenenţa nu este un fine de neprimire pentru cererile de reconstituire, fiind lipsită de relevanţă şi absolut inutilă întreaga analiză privind regimul juridic al proprietăţii în reglementarea Legii 213/1998 din cuprinsul rechizitoriului ca şi fundament al obligaţiilor nesocotite”, apreciază instanţa., concluzia fiind că că inculpatului i se impută exerciţiul unui drept.

Curtea remarcă ”formularea de acuzaţii în context speculativ”

”În ceea ce priveşte chestiunile prealabile cererii de reconstituire a dreptului de proprietate care s-ar fi circumscris unor conduite infracţionale ce pregăteau săvârşirea infracţiunilor de abuz şi fals, Curtea remarcă formularea de acuzaţii în context speculativ, nefiind respectate exigenţele probatorii specifice, de vreme ce se arată că inculpatul Alecu Ioan Niculae, la începutul anului 2000 când s-a întâlnit cu inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel, purtând discuţii legate de asociere şi în contextul greutăţilor întâmpinate la Primărie cu privire la eliberarea titlului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 226,61 ha, aferent Fermei Băneasa ar fi pretins ajutor”, notează magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Aceştia argumentează că, deşi se se susţine că Popoviciu i-ar fi promis lui Alecu Ioan Niculae ajutorul,  răspunderea penală a unei persoane pentru săvârşirea unei infracţiuni poate fi antrenată numai dacă, ”în condiţii de legalitate, se administrează probe certe, pertinente, concludente şi utile care susţin, în afara oricărui dubiu, condiţiile de tipicitate infracţională, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al celei subiective”.

”Faţă de aceste exigenţe probatorii, simpla afirmaţie atribuită inculpatului Popoviciu Gabriel-Aurel că „va ajuta” nu poate antrena răspunderea penală a niciunuia dintre inculpaţi dacă nu se face dovada niciunei conduite care să se circumscrie vreunui tipar legal infracţional. Or reţine Curtea că este lipsită de relevanţă această referire în contextul formulării acuzaţiilor, de vreme ce nu s-a dovedit vreo intervenţie ilegitimă în procesul eliberării titlului.”, se mai arată în documentele instanţei.

Curtea de Apell invocă şi ”abordarea inchizitorială” care stă  la baza întregii construcţii juridice imaginate de parchet.

Instanţa:  întreaga naraţiune legată de procedura înscrierii după obţinerea titlul de proprietate înregistrat este lipsită de orice relevanţă penală

”De asemenea, întreaga naraţiune legată de procedura înscrierii după obţinerea titlul de proprietate înregistrat sub nr. 100085/2001, este lipsită de orice relevanţă penală, hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele judecătoreşti nu sunt conduite infracţionale care să poată fi imputate inculpatului. Reţine Curtea că deşi audiat în calitate de învinuit în cauză, judecătorul delegat la cartea funciară nu a relevat aspecte de factură infracţională, ci doar a expus raţionamentul juridic care a fundamentat deciziile sale”, mai arattă Curtea de Apel.

Întreg acest raţionament acuzatorial este plin de erori de raţionament logico-juridic acordându-se conotaţie penală unor conduite licite, consideră CAB.

”Una dintre aceste erori este relevată de susţinerea că după promisiunea de a se acorda sprijin în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent Fermei Băneasa, s-au dinamizat procedurile, fără însă a se preciza în temeiul cărui text de lege această dinamizare capătă conotaţie penală, şi nici care sunt standardele prin raportare la care ritmul devine dinamic şi capătă relevanţă penală”, explică instanţa.

CAB - Unii dintre inculpaţi au fost deferiţi justiţiei penale că nu au interpretat dispoziţiile din materia fondului funciar în maniera inedită a organului de anchetă.

”inculpaţii au fost deferiţi justiţiei penale că nu au interpretat dispoziţiile din materia fondului funciar în maniera inedită a organului de anchetă”, notează CAB, referindu-se la membrii Comisiilor de fond funciar şi remarcând că ”interpretarea şi aplicarea legii este apanajul exclusiv al organelor abilitate şi nu poate constitui premisa angajării răspunderii penale”.

”Prin interpretarea trunchiată a unor norme, actul de acuzare a ajuns să pretindă sancţionarea inculpaţilor pentru exercitarea, în limitele legii, a dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate, confundând imposibilitatea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, în natură, cu inexistenţa dreptul la reconstituire” se mai arată în documentele instanţei.

În opinia magistraţilor CAB, în rechizitoriul procurorilor ”nu doar că se interpretează trunchiat legea, dar se şi imaginează instituţii străine de lege, de vreme ce, potrivit legii, activitatea didactică sau de cercetare pe care o poate desfăşura Universitatea nu transformă unitatea de învăţământ superior în unitate, institut sau staţiune de cercetare căreia să i se aplice un alt regim juridic din perspectiva dreptului la reconstituire, terenul neavând astfel o afectaţiune specială; afectaţiunea specială trebuie să fie emanaţia legii şi nu speculaţia organelor judiciare”.

”Şi aici Parchetul schilodeşte normele de drept material civil, întrucât nu înţelege că excepţia de la reconstituire pentru terenurile cu destinaţie specială limitează dreptul petentului doar sub aspectul amplasamentului, nu al infirmării dreptul la reconstituire şi nici al interdicţiei de a formula cerere”, explică judecătorii.

”Plecând de la o certitudine a inexistenţei dreptul la reconstituire, toată construcţia acuzatorială este un şir nesfârşit de asocieri de fragmente de norme,  de interpretări normative trunchiate care să susţină vinovăţia. În acord, însă, cu exigenţele procedural penale, acuzaţia trebuie să fie concluzia unui amplu proces probator şi doar dacă rezultă, în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpatul a nesocotit exigenţele legii. Faţă de toate aceste considerente se constată că infracţiunea de abuz în serviciu nu există, litigiulfiind unul de factură pur civilă”, conchide CAB.

Constată Curtea că ”întreg rechizitoriul este constituit dintr-un şir nesfârşit de erori de raţionament juridic, decurgând din lipsa de înţelegere a mecanismelor legale în materia legilor fondului funciar”.

Curtea de Apel Bucureşti - Cum cererea formulată şi drepturile recunoscute se circumscriu limitelor legii, premisa infracţională la care s-a raportat acuzarea, respectiv nevoia concordantă a inculpaţilor Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel Aurel de a uzurpa dreptul de proprietate al statului asupra suprafeţei de teren de 226 ha a dispărut

”Aşadar, cum cererea formulată şi drepturile recunoscute se circumscriu limitelor legii, premisa infracţională la care s-a raportat acuzarea, respectiv nevoia concordantă a inculpaţilor Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel Aurel de a uzurpa dreptul de proprietate al statului asupra suprafeţei de teren de 226 ha a dispărut, aşa încât întreaga construcţie acuzatorială prin care raporturile contractuale dintre părţi au căpătat conotaţie infracţională nu mai poate fi susţinută”, consideră magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

 De asemenea, evaluând în acest context condiţiile în care a fost încheiat contractul de asociere în participaţiune nr. 3440/2000 prin prisma acuzaţiilor formulate, Curtea reţine că faptele imputate nu există fiind doar ”exerciţiul unor drepturi subiective şi asumare a obligaţiilor corelative, însă  în sfera dreptului privat”.

CAB - Demersul juridic al rectorului USAMV Alecu Nicolae a avut ca efect îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a Universităţii, nu prejudicierea

Curtea reţine că ”întreg demersul juridic întreprins de inculpatul Alecu Niculae, circumscris fiind legii civile, a avut ca efect îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a Universităţii, nicidecum ignorarea intereselor sau prejudicierea acesteia”

CAB  - Parchetul trădează o ignorare fundamentală a legii civile

”Dscuţiile prealabile încheierii unui contract au căpătat în opinia parchetului forma unui ilicit penal, încă o dată exerciţiul drepturilor civile fiind premisă pentru angajarea răspunderii penale.Trădând o ignorare fundamentală a legii civile, Parchetul acuză construcţia juridică prin care în asociere ar fi fost implicată o societate de tip offshore, însă omite a avea în vedere că aceste societăţi există în baza unor dispoziţii legale.  De fapt, întreaga construcţie acuzatorială este fundamentată în întregime pe premise şi construcţii prezumtive şi speculative  care capătă rezonanţă infracţională în baza unor repere proprii organului de anchetă, principiul legalităţii incriminării fiind ignorat cu desăvârşire”, argumentează magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea afirmă că, în ceea ce priveşte faptele de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu imputate inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, ”acestea nu există de vreme ce activitatea autorului Alecu Ioan Niculae nu există ca manifestare în sfera penală, faptele imputate fiind exclusiv exerciţiu al unor drepturi subiective”.

CAB contestă şi evaluarea făcută de procurori în ceea ce priveşte prejudiciul care ar fi fost creat USAMV: Sunt doar afirmaţii nesusţinute probator

”Referitor la prejudiciile care ar fi fost create USAMV, Curtea afirmă că sunt doar afirmaţii nesusţinute probator, întrucât lipseşte o minimă analiză comparativă a situaţiilor financiar contabile, ignorând aşa cum s-a precizat anterior, faptul că viaţa economico-financiară a unei societăţii generează nu doar profit, ci şi pierderi, acţionarii fiind ţinuţi în egală măsură de ambele componente”, afirmă instanţa.

Totodată, remarcă faptul că, deşi este vorba despre interacţiuni economice şi raporturi juridice ce intră în sfera de reglementare a Legii 31/1990 privind societăţile comnerciale, ”Parchetul nu face nicio analiză a comportamentului inculpaţilor prin prisma exigenţelor acestui act normativ”.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, vineri, cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Puiu Popoviciu în dosarul ”Băneasa”, anulându-i sentinţa de 7 ani de închisoare şi achitându-l pentru acuzaţiile de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi pentru dare de mită, pe motiv că fapta nu există. Şi fostul rector USAMV Alecu Ioan Niculae a fost achitat, decizii similare vizându-i şi pe ceilalţi nouă acuzaţi în dosar. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.