Aplicarea OUG în cazul abuzului în serviciu, chiar şi pentru scurt timp, favorizează persoanele trimise deja în judecată şi pe cele care vor săvârşit pe viitor astfel de fapte, multe dosare alfate în lucru la procurorii anticorupţie vor fi clasate, iar procesele penale vor înceta sau vor fi pronunţate soluţii de achitare în astfel de cazuri, a stabilit DNA, după ce a analizat în Colegiul director riscurile punerii în aplicare a ordonanţei de urgenţă adoptate marţi noapte de Guvern, în absenţa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, alături de procurorii şefi din structura centrală a instituţiei, s-a întrunit miercuri în şedinţă extraordinară pentru a analiza riscurile şi impactul asupra activităţii DNA, în urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.
În urma acestei analize de evaluare a riscurilor s-a ajuns la concluzia că prevederile OUG, dacă aceasta intră în vigoare, favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu, fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.
“În plus, de aceste prevederi vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, aplicarea lor, chiar şi pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetaţi sau trimişi în judecată”, potrivit DNA.
Astfel, DNA arată că prin dezincriminare, aşa cum este ea reglementată de OUG, va fi afectată instrumentarea unui mare număr din cele 2.151 de dosare penale aflate în lucru la DNA având ca obiect infracţiunea respective, iar în unele situaţii o parte din aceste cauze se vor clasa.
Ca urmare a aceleiaşi măsuri, într-un număr semnificativ de dosare aflate deja în curs de judecare pe rolul instanţelor, procesul penal va înceta sau vor fi pronunţate soluţii de achitare.
Potrivit DNA, prevederile care produc impactul cel mai mare se referă la introducerea pragului cantitativ pentru prejudiciu, de 200.000 de lei, prag sub care orice faptă de abuz în serviciu nu mai poate fi investigată. În opinia DNA, limita acestui prag a fost stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.
De asemenea, va scădea termenul de prescriere a faptelor la cinci ani ca urmare a reducerii sancţiunilor pentru abuzul în serviciu. Pedeapsa scade nejustificat de mult, de la şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea.
Pe viitor, prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia “dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”, sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale) abilitaţi să emită, aprobe sau adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor, mai arată DNA.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul Grindeanu marţi noapte privind modificarea codurilor penale a fost publicată în Monitorul Oficial, iar cea mai mare parte a prevederilor ar urma să intre în vigoare la 10 zile de la publicare.
Plenul CSM a avut miercuri pe ordinea de zi anunţată doar avizarea OUG privind codurile penale. În condiţiile în care OUG a fost adoptată marţi noapte de Guvern, care nu a mai aşteptat avizul CSM, ordinea de zi a rămas fără obiect, astfel că plenul a suplimentat şi ulterior a adoptat, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale în cazul existenţei unui conflict de natură constituţională între puterea judecatorească şi cea executivă.
Modificările Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală se referă la definirea şi pedepsirea abuzului în serviciu, stabilind şi un prag minim de 200.000 de lei de la care acesta este faptă penală, lărgesc categoria persoanelor care ies de sub incidenţa prevederilor referitoare la favorizarea infractorului şi stabilesc că denunţul este valabil doar dacă este făcut în termen de şase luni de la comiterea faptei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.