Instanţa supremă a decis, miercuri, ca fiica lui Ioan Crişan, ucis cu peste trei ani în urmă în explozia maşinii sale, precum şi doi presupuşi complici ai femeii să fie arestaţi preventiv. Cei trei erau în libertate, în baza unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, care a arătat că la dosarul cauzei nu există probe rezonabile, ci doar „indicii” că aceştia ar fi implicaţi în moartea omului de afaceri arădean. Acum, în mod contrar, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au considerat că există probe care să ateste atât relaţia tensionată dintre Laura Bîlcea (Crişan) şi tatăl ei, cât şi faptul că aceasta şi presupuşii complici se cunoşteau între ei, cei doi bărbaţi fiind chiar prieteni. Instanţa supremă a constatat că există probe şi în privinţa relaţiei acestora din urmă cu suspectul care le-ar fi furnizat mecanismul ce putea fi folosit ca detonator.
„Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală împotriva încheierii din data de 24 octombrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, privindu-i pe intimaţii inculpaţi Bîlcea Laura Oana, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan. Desfiinţează încheierea atacată şi rejudecând: admite propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală cu privire la inculpaţii Bîlcea Laura Oana, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan (...) dispune arestarea preventivă a inculpatei Bîlcea Laura Oana pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 13.11.2024 până la data de 12.12.2024, inclusiv. Constată că inculpata Bîlcea Laura Oana a fost reţinută pentru 24 de ore, începând cu data de 24 octombrie 2024, ora 00:10 (...) dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pentru inculpata Bîlcea Laura Oana”, potrivit deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa supremă a mai decis arestarea preventivă, pentru aceeaşi perioadă, a lui Sebastian Ilie Bulbuc şi a lui Adrian Bogdan Horodincă.
Poliţia arădeană a pus în aplicare, miercuri seară, mandatele de arestare preventivă emisă pe numele celor trei.
„Relaţii consolidate de prietenie”
Potrivit motivării judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 13 noiembrie, consultată de News.ro, la dosarul cauzei există probe că la momentul producerii evenimentelor - luna mai 2021, Între Sebastian Bulbuc şi Adrian Horodincă existau „de mai mult timp relaţii consolidate de prietenie, aceştia interacţionând frecvent, atât sub aspect personal cât şi profesional”, dar şi că aceştia se cunoşteau foarte bine de mai multă vreme „personal şi profesional” şi cu suspectul L.F., frizer, care le-ar fi furnizat mecanismul ce putea fi folosit ca detonator, relaţia dintre cei trei fiind bazată pe „încredere”.
Judecătorii mai constată că existenţa şi caracteristicile relaţiilor dintre aceştia au impact şi în privinţa aprecierii asupra „veridicităţii aspectelor” evidenţiate de frizer în declaraţiile date de el în ceea ce priveşte posibilitatea de a deţine date referitoare la implicarea şi comportamentul lui Bulbuc şi Horodincă şi înainte, şi după evenimentul din mai 2021.
Înalta Curte a mai constatat că la dosar există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că în 27 mai 2021, cu două zie înaintea atentatului, Bulbuc şi Horodincă au procurat de la suspectul L.F., martor în cauză, „un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil”.
Amănunte despre dispozitivul exploziv
Potrivit documentului citat, cei trei au discutat despre acest dispozitiv care putea fi acţionat de la distanţă şi despre intenţia lui L.F. de a „ puşca” fără chibrit. Suspectul a mai relatat că Horodincă a adus la întâlnire şi „un telefon marca Alcatel 2003G, cu butoane, culoare închisă, asemănător celui folosit inculpat, pe care suspectul l-a montat, definitivând asamblarea dispozitivului”. Astfel, L.F, descrie „în mod amănunţit operaţiunile” făcute pentru montarea telefonului şi asamblarea dispozitivului, întărind „convingerea, formată pe baza declaraţiilor mai multor martori”, că acesta „avea cunoştinţe, atât teoretice, cât şi practice, în domeniul dispozitivelor electronice”.
Declaraţiile suspectului că cel care a plecat primul din locuinţa sa a fost Bulbuc se coroborează cu declaraţiile mai multor martori în privinţa prezenţei celor doi inculpaţi în zona locuinţei sale, a perioadei în care s-au aflat în acel loc, a ordinii în care inculpaţii au părăsit zona şi a folosirii a două telefoane mobile pentru testarea dispozitivului.
Judecătorii instanţei supreme mai constată că, potrivit datelor obţinute de la producător, telefonul Alcatel 2003G are seria de acumulator identică celei de pe fragmentele de acumulator găsite la locul exploziei. probele de la dosar indică faptul că telefonul a fost vândut în 27 mai 2021 la un magazin din Arad. Magistraţii arată, în mod cert, că o maşină identică celei folosite de Horodincă s-a aflat în acea zonă şi chiar la momentul achiziţionării respectivului telefon.
Aflaţi în zona locuinţei lui Crişan în noaptea dinantea exploziei
În privinţa plasării dispozitivului de detonare cu explozibil în maşina lui Ioan Crişan şi a prezenţei lui Bulbuc şi Horodincă în apropierea locuinţei acestuia, unde era parcat autoturismul, Înalta Curte constată că există date certe că Horodincă şi Bulbuc s-au aflat, în 28 mai 2021, înainte de miezul nopţii, în raza de acoperire a releului GSM din apropierea parcării unde se afla autoturismul lui Ioan Crişan, în care a fost plasat dispozitivul exploziv. La dosar există probe că Bulbuc şi Horodincă au vorbit la telefon între ei, în noaptea respectivă, înainte şi după miezul nopţii, prin convorbiri telefonice foarte scurte, fiind localitaţi în raza celulei GSM.
În documentul consultat de News.ro, judecătorii Înaltei Curţi consideră „evidentă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au plasat dispozitivul de detonare cu explozibil în autoturismul victimei” (n. red. Ioan Crişan).
”Explozibil posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic "
Referitor la încărcătura explozivă, instanţa supremă menţionează, în acelaşi document, că rapoartele de analiză ale unor instituţii de profil „conduc în mod unitar la concluzia că, cel mai probabil, „explozibilul utilizat în automobilul victimei este de putere scăzută, posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic ". Înalta Curte menţionează, în acelaşi context, declaraţia suspectului L.F.A., potrivit căreia explozibilul a fost pus în dispozitiv în faţa domiciliului lui Bulbuc, zonă în care au şi fost localizaţi cei doi inculpaţi, înainte de a se monta dispozitivul în maşina lui Ioan Crişan. De menţionat că Bulbuc locuieşte în aceeaşi zonă în care îşi avea domiciliul omul de afaceri.
Înalta Curte evidenţiază, conform jurisprudenţei CEDO, că în cadrul examinării propunerii de arestare preventivă „nu trebuie stabilită vinovăţia inculpatului, ci trebuie să se stabilească dacă există sau nu date, informaţii, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că persoana pentru care s-a solicitat arestarea preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală”.
Mobilul comiterii crimei
În ceea ce priveşte faptul că Bulbuc si Horodincă ar fi fost instigaţi la comiterea faptei de către Laura Bîlcea din interes material, ca „element al mobilului crimei”, Înalta Curte a constatat că probele de la dosar conduc, „fără echivoc”, la concluzia existenţei unor „relaţii foarte apropiate, chiar intime” între Bulbuc şi Laura Bîlcea, cei doi cunoscându-se, potrivit declaraţiei unui martor, la un cabinet de avocatură unde Bulbuc fusese angajat temporar ca şofer, cabinet unde lucra şi Laura Bîlcea.
Magistraţii instanţei supreme menţionează, în motivarea arestării, atât existenţa „relaţiilor personale, intime” dintre Bulbuc şi Bîlcea, dar şi faptul că, după 27 mai 2021 aceştia au încetat să se mai contacteze telefonic, cu scopul „evident” de a „nu se putea stabili vreo legătură între ei ulterior evenimentului din 29 mai 2021. Astfel, instanţa notează că, dacă înainte de 27 mai 2021, în trei luni, între cei doi au avut loc aproape 100 de apeluri telefonice, „nejustificate dacă întrei cei doi nu ar fi existat şi relaţii personale de genul celor la care au făcut referire martorii”, în perioada următoare aceştia au vorbit la telefon abia în 22 iunie 2021, frecvenţa apelurilor fiind extrem de redusă, de „numai 4 convorbiri în 3 ani”.
În acest context şi luând în considerare şi „interesele materiale” ale lui Bulbuc şi Horodincă, Înalta Curte apreciază că „determinarea” lui Bulbuc de către Laura Bîlcea de a-i „suprima viaţa” tatălui său, Crişan Ioan, precum şi „însuşirea de către inculpat a rezoluţiei infracţionale la care a fost determinat se impune la nivelul de suspiciune rezonabilă”.
Situaţie materială mult îmbunătăţită
Judecătorii instanţei supreme au ţinut cont, în laurea deciziei de arestare preventivă a celor trei, şi de faptul că există probe potrivit cărora „interesele materiale” ale lui Bulbuc şi Horodincă „s-au realizat” în sensul că situaţia lor financiară s-a „îmbunătăţit semnificativ, cu mult peste posibilităţi, raportat la locurile de muncă, activităţile desfăşurate şi de obţinere a unor sume de bani din alte surse”. Instanţa supremă mai reţine faptul că mărturiile suspectului L.F.A. în privinţa achiziţionării unor proprietăţi/case sau refacerii/ modernizării unei locuinţe sunt „veridice” şi probate cu diverse acte, bonuri de casă, chitanţe etc.
Totodată, Înalta Curte are în vedere „retragerile semnificative de numerar” făcute de fiica lui Crişan ulterior decesului tatălui său, dar şi „explicaţiile necredibile sau nereale cu privire la modul în care a cheltuit acele sume de bani”, ceea ce „creează suspiciunea rezonabilă că o parte din sumele de bani retrase au fost date celor doi inculpaţi”.
În ceea ce priveşte motivul care ar fi determinat-o pe Laura Bîlcea să-şi ucidă tatăl, pe Ioan Crişan, Înalta Curte notează că „probatoriul relevă tensiunile şi nemulţumirile reciproce grave dintre tată şi fiică, pe toate planurile, atât personale, cât şi profesionale şi de afaceri”, precum şi „dorinţa extremă” a Laurei Crişan de a-şi „gestiona singură viaţa personală, profesională şi de afaceri”, fără „constrângerile şi direcţiile impuse de tatăl său şi de a dispune de toate resursele care aparţineau acestuia”.
Declaraţiile relevante ale unei martore
Judecătorii instanţei supreme consideră „relevantă” „declaraţia unei martore, persoană „foarte apropiată” de Laura Bîlcea, în condiţiile în care „fiul fostului soţ al martorei a fost prietenul fiicei inculpatei” şi „se vizitau, fiind dese ocaziile” în care atât aceasta, cât şi copiii ei rămâneau la locuinţa martorei.
Martora a declarat, potrivit probatoriului, că au fost ocazii când Laura Bîlcea sau copiii ei „chiar au locuit” la ea, context în care cele două femei au discutat despre „situaţia inculpatei, martora ascultând nemulţumirile şi plângerile acesteia”. Potrivit datelor de la dosar, martora a relatat că Laura Bîlcea îşi dorea să vândă casa în care locuiau, întrucât i se părea că e prea mult de lucru cu ea, dar nu putea întrucât nu era pe numele ei”. Martora a mai spus că fiica lui Crişan i-ar fi spus, „pe la începutul anului 2021, în obsesia ei cu ideea de a scăpa de casă”, că „intenţionează să o incendieze”.
Înalta Curte consideră relevantă împrejurarea că după scurt timp, martora „a fost abordată de inculpată” şi i-ar fi cerut „să o ia la domiciliul său” pe fiica sa”, pentru că „va face ce i-a spus, întrucât a găsit un băiat care se va ocupa de treabă”. Ulterior, i s-a spus martorei că a renunţat, mai notează instanţa în documentul citat.
Potrivit aceluiaşi document, martora a susţinut că Laura Bîlcea voia să se mute într-un apartament cu orice preţ, însă nu avea bani să îşi cumpere un imobil, iar tatăl său nu i-ar fi cumpărat, din moment ce îi dăduse casă. Martora mai declară că Ioan Crişan îi dădea fiicei sale 2000 euro pe lună pentru întreţinerea sa şi a copiilor şi menţionează că omul de afaceri era „nemulţumit” că fiica sa „nu realiza nimic, deşi avea studii juridice”, în timp ce aceasta îi reproşa tatălui „că nu o susţinea”. Instanţa supremă mai consideră relevantă, în analiza motivului care ar fi determinat-o pe Laura Bîlcea (Crişan) să-şi omoare tatăl, „chiar susţinerea acesteia, în discuţia cu martora, că s-ar fi săturat şi că atunci când va intra în posesia firmei va schimba tot”.
Instanţa mai menţionează că această intenţie ar intra „în contradicţie cu proiectul victimei ca afacerile sale să fie conduse treptat de nepoata sa, Alexandra Bîlcea, având în vedere „inaptitudinile constatate la fiica sa”. Astfel, magistraţii consideră că şi sub aspectul mobilului faptei este întrunit „standardul de probaţiune”, întrucât „există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune”.
Istoricul cauzei
Miercuri, 13 noiembrie, instanţa supremă a decis ca fiica omului de afaceri arădean Ioan Crişan şi doi presupuşi complici ai ei să fie arestaţi preventiv. În 24 octombrie, cei trei au fost puşi în libertate de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti. În motivarea judecătorilor CA Bucureşti, se arăta că procurorii nu au putut prezenta nicio probă rezonabilă că aceştia ar fi implicaţi în decesul omului de afaceri, ci doar „indicii”. Miercuri seară, Poliţia din Arad a pus în aplicare mandatele de arestare preventivă în cazul celor trei, aceştia fiind duşi într-un centru de reţinere şi arestare preventivă al Poliţiei Române.
La sosirea la Înalta Curte, în 7 noiembrie, la precedentul termen, fiica lui Ioan Crişan nu a făcut nicio declaraţie. Unul dintre cei doi presupuşi complici a spus doar că este nevinovat şi că „Dumnezeu e sus şi vede”. La data respectivă, instanţa a amânat pronunţarea pentru miercuri, 13 noiembrie, când a admis contestaţia procurorilor şi a decis arestarea celor trei.
Omul de afaceri arădean Ioan Crişan a murit, în 29 mai 2021, după ce maşina în care se afla a explodat, la scurt timp de la plecarea de pe loc. Anchetatorii au stabilit că în autoturism a fost plasată o bombă, fiind deschis dosar penal de omor cu premeditare.
Potrivit concluziilor medicului legist din cadrul Serviciului de Medicină Legală Arad, Ioan Crişan a murit din cauza ”insuficienţei respiratorii acute”, survenită pe fondul unor ”leziuni traumatice grave de arsură, produse prin inhalare de gaze de explozie şi de ardere cu temperaturi foarte ridicate, leziuni pe suprafeţe extinse la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare, care au determinat „edem glotic”.
”Acesta a fost urmat de obstrucţie mecanică reflexă declanşată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare, determinat prin efect termic de arsură şi conţinut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie şi ardere, care au fost antrenate în cursul mişcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare”, este concluzia medicului legist, cuprinsă într-o informare a Ministerului Public.
La un an de la asasinarea omului de afaceri arădean Ioan Crişan, procurorii informau că în intervalul respectiv au fost audiate 400 de persoane, au fost făcute percheziţii domiciliare şi informatice şi 18 expertize balistice, fizico-chimice, traseologice şi genetice. Tot atunci, în ceea ce priveşte circumstanţele personale ale omului de afaceri, procurorii au stabilit traseul parcurs de Ioan Crişan, după vizualizarea imaginilor obţinute din camerele de supraveghere din municipiul Arad.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
