Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins, vineri, contestaţia PNL privind alegerile într-un singur tur, precum şi cererea liberalilor de sesizare a Curţii Constituţionale. Hotărârea poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În faţa judecătoarei Mirela Monica Perjaru, reprezentantul Guvernului a precizat că o instanţă nu poate modifica o hotărâre de guvern, poziţie susţinută şi de reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
La termenul de vineri, reprezentanţii AEP, ai Guvernului şi Ministerului de Interne au cerut respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a unui articol din legea 115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Avocatul PNL a cerut instanţei să sesizeze Curtea Constituţională (CCR) deoarece hotărârea de Guvern numărul 51/2016 se sprijină pe o serie de norme neconstituţionale. “Dacă se modifică legea va fi modificată şi hotărârea de guvern. Excepţia de neconstituţionalitate priveşte doar alegerea primarilor”, a arătat avocatul.
Reprezentantul Guvernului a cerut respingerea sesizării CCR ca inadmisibilă. “Dacă ar fi declarat neconstituţional art. 101 alin. 2 al legii 115/2015 nu ar fi relevant pentru alegerile locale. Mai mult, sesizarea nu este motivată, deci ar trebui respinsă că inadmisibilă”, a arătat juristul Executivului.
Reprezentantul Ministerului de Interne a susţinut şi el că, indiferent dacă se modifică sau nu legea 115, aceasta nu ar avea efecte asupra organizării alegerilor într-un singur tur.
Reprezentantul AEP a cerut, la rândul său, respingerea sesizării CCR deoarece articolul criticat nu are nicio legătură cu stabilirea datei alegerilor.
O altă cerere a avocatului PNL a fost anularea hotărârii de guvern 51 din 2016, hotărâre care stabileşte data alegerilor locale din anul 2016.
“Ajungem la situaţii hilare în care un primar în funcţie care are notorietate şi este ales cu cel mai mare număr de voturi are automat un privilegiu. Ce se întâmplă cu voturile celor care nu l-au votat pe primarul în funcţie? Sunt pierdute. Atunci ce reprezentativitate mai are el? Voturile celorlalţi nu mai contează. Dar dacă împreună formează o majoritate? Nu sunt respectate dispoziţiile constituţionale. Primarul în funcţie este ales de o masă electorală fixă şi el stabileşte totul”, a arătat avocatul.
În replică, reprezentantul Guvernului a cerut respingerea anulării HG deoarece egalitatea la vot este asigurată având în vedere că toţi cetăţenii majori pot participa la vot, iar un al doilea tur se poate organiza în caz de balotaj. AEP a cerut şi ea să se respingă cererea de anulare a HG.
PNL a depus în 9 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de anulare a Hotărârii de Guvern care stabileşte data alegerilor locale, instanţa stabilind pentru luni 11 aprilie primul termen de judecată, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PNL a recurs la această procedura deoarece hotărârile Guvernului nu pot fi atacate direct la Curtea Constituţională.
Liberalii susţin că organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin va duce la schimbarea a numai 16-17 procente dintre actualii aleşi locali, însă organizarea a două tururi de scrutin ar duce la peste 70 la sută de primari noi.
Potrivit HG 51/2016, care a intrat în vigoare în 22 martie, alegerile locale au loc în 5 iunie, pentru primari, consilii locale şi consilii judeţene.
La alegerile locale din acest an, preşedintele consiliului judeţean nu va mai fi ales prin vot direct, ci la fel că înainte de 2008. Astfel, va fi desemnat preşedinte unul dintre consilierii judeţeni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
