Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru şefia DNA, a fost admisă de comisia CSM pentru postul de procuror pe funcţie de execuţie în cadrul Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie. Procurorul-şef al noii Secţii este Florena Sterschi, de la Parchetul General, ceilalţi trei candidaţi pe această funcţie fiind respinşi.
Procurorul Florena Esther Sterschi, candidat la funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, declară că are ca obiectiv, dacă este numită în această funcţie, operaţionalizarea completă a secţiei, pentru că îşi doreşte ca ea sp fie una de elită. Procurorul Iuliana Magdalena Olteanu, candidat atât pentru funcţia de procuror-şef, cât şi pentru cea de execuţie în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, afirmă că după preluarea tuturor dosarelor la noua Secţie este necesară o evaluare a volumului de activitate şi o analiză a cauzelor, pentru ca ele să fie corect prioritizate. Procurorul Adina Florea, propusă la şefia DNA şi candidat la o funcţie de procuror în Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, a declarat la interviu că cele două candidaturi nu au legătură una cu alta, adăugând că la DNA îşi doreşte să aducă un plus, astfel încât structura să-şi îndeplinească obiectivele specifice. Procurorul Sorin Eugen Iaşinovschi este de părere că înfiinţarea secţiei este singura şansă pentru ca „imaginea justiţiei să fie cea reală”. El a spus că DNA „a intrat cu bocancii” în viaţa magistraţilor, iar din această cauză procurorii şi judecătorii au căpătat o oarecare temere. Unul dintre candidaţii la funcţia de procuror-şef, Florina Piloş, nu s-a mai prezentat la interviu.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Procurorul Elena Iordache, candidat la funcţia de procuror-şef , consideră că încrederea cetăţenilor în justiţie şi în magistraţi este la un nivel „de nedorit”.Procurorul Ioan Viorel Cerbu, candidat la funcţia de procuror-şef, spune că înfiinţarea acestei secţii reprezintă o oportunitate pentru a creşte atât încrederea magistraţilor, cât şi încrederea cetăţenilor în profesionalismul şi obiectivitatea cu care se face urmărirea penală. Codruţa Simona Chindea, candidat pentru funcţia de procuror, afirmă că s-a înscris în concurs dintr-un impuls, dar apoi şi-a dat seama că îşi doreşte să desfăşoare activitatea în această secţie.
Florena Esther Sterschi, candidat la funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie: Îmi doresc ca această Secţie să fie una de elită
„Am, ca obiectiv, în primul rând operaţionalizarea acestei secţii. Vreau să fie o secţie de elită pentru că, fiind o secţie operativă şi cu competenţă exclusivă, mi-aş dori să fie de elită. Dar şi ocuparea posturilor de procurori şi celelalte categorii de personal fără care nu ne putem desfăşura optim activitatea, valorificarea potenţialului personalului care va activa în această secţie pentru că indiferent de cât de bine este pregătit un manager, fără ajutorul colegilor nu poate ajunge la obiectivele propuse”, a declarat procurorul.
Florena Esther Sterschi s-a declarat un procuror independent.
Printre candidaţii la funcţia de procuror-şef al Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie era şi procurorul Florina Piloş, însă aceasta nu s-a mai prezentat la interviu
Procurorul Iuliana Magdalena Olteanu, candidat atât pentru funcţia de procuror-şef, cât şi pentru cea de execuţie:Cred că se impune cu necesitate evaluarea, după preluarea tuturor dosarelor, a volumului de activitat
„Dacă voi fi declarată admisă, cred că se impune cu necesitate evaluarea, după preluarea tuturor dosarelor, a volumului de activitate şi formularea unor propuneri echilibrate şi punctuale. Consider că se impune organizarea compartimentului personalului auxiliar prin delegarea unui grefier-şef. Se impune ocuparea unor alte posturi, având în vedere că va fi preluată arhiva de la parchete, cu un număr de cauze apreciabil. Va trebui făcută o analiză riguroasă a cauzelor şi prioritizarea lor”, a declarat procurorul.
Iuliana Magdalena Olteanu a explicat că a are experienţă managerială, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care ar fi potrivită pentru postul de procuror-şef în cadrul Secţiei, şi este conştientă că procurorii din Secţia specială vor avea foarte mult de muncă.
„Am trecut printr-o experienţă managerială, nu am o problemă cu stresul, sunt conştientă de volumul impresionant de muncă pe care îl va avea această Secţie. Nu cred că există o problemă în ceea ce mă priveşte cu privire la capacitatea mea de a gestiona aceste situaţii”, a mai spus procurorul.
Procurorul Elena Iordache, candidat la funcţia de procuror-şef: Încrederea publicului este la un nivel de nedorit
„Reglementarea înfiinţării acestei Secţii reprezintă o garanţie legală reală a independenţei justiţiei, o reală protecţie a magistraţilor împotriva presiunilor, abuzurilor. Un argument al acestei reglementări avut în vedere de legiuitor a fost acela de a crea o practică unitară. Consider că fundamentul care trebuie să stea la baza funcţionării acestei Secţii este respectarea drepturilor, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor”, a declarat Elena Iordache.
Procurorul este de părere că încrederea cetăţenilor în justiţie şi în magistraţi este la un nivel scăzut, „de nedorit”. Iordache a adăugat că Secţia specială de anchetare a magistraţilor poate oferi funcţiei de procuror demnitatea pe care a avut-o.
„Încrederea publicului este la un nivel de nedorit. (...) Secţia poate să îi ofere funcţiei de procuror demnitatea de altădată. Există şi astăzi ample discuţii despre instrumnetarea cauzelor care vizează magistraţii. Este o vulnerabilitate”, a spus Iordache.
Întrebat dacă şi-a simţit vreodată afectată independanţa de magistrat, procurorul a răspuns afirmativ.
„Dacă m-aţi fi întrebat acum câteva luni, aş fi spus nu. Dacă mă întrebaţi acum, voi spune da. Dar asta nu înseamnă că nu mi-am păstrat demnitatea”, a răspuns procurorul.
De asemenea, Elena Iordache a vorbit despre soluţiile de achitare în dosare în care sunt vizaţi magistraţi, soluţii pe care le consideră regretabile întrucât au dus la scăderea încrederii oamenilor în actul de justiţie. Ea a spus, însă, că e destul de dificil ca un magistrat să instrumenteze cauze în care sunt vizaţi proprii colegi.
„Este delicat să faci anchete în care sunt vizaţi colegi. Am făcut asta şi am trimis în judecată colegi şi nu este uşor”, a explicat procurorul.
Procurorul Sorin Eugen Iaşinovschi, candidat pentru o funcţie de procuror în cadrul Secţiei: Cred că am dobândit flerul de a şti dacă într-o cauză penală există ceva sau este un balon de săpun
„Cred că am dobândit flerul de a şti dacă într-o cauză penală există ceva sau este un balon de săpun. Nu am permis niciodată cuiva să facă presiuni să dau o soluţie, am dat soluţia pe care am simţit-o. Am cântărit foarte bine când trebuie administrată o anumită probă. Nu am avut niciodată exces să intru cu bocancii în viaţa privată a cuiva. (...) În momentul în care activitatea DNA a intrat cu bocancii în viaţa magistraţilor, fiecare se cam ferea. Când vedeai câte un magistrat cu cătuşe, nu mai aveai curaj, fiecare se temea”, a declarat procurorul.
El consideră că înfiinţarea Secţiei speciale este singura şansă ca „imaginea magistraţilor să fie cea reală”, pentru că în prezent imaginea justiţiei nu este prea bună. Iaşinovschi a vorbit şi despre maturitatea de care trebuie să dea dovadă un procuror din Secţia pentru investigarea magistraţilor, dar şi despre necesitatea unei bune comunicări, inclusiv cu presa.
„Urmărirea penală în astfel de cauze este foarte delicată. Un astfel de procuror trebuie să dea dovată de maturitate, să analizeze situaţia din toate unghiurile şi abia apoi să ia măsuri. Cred că Secţia trebuie să scoată la suprafaţă imaginea reală a justiţiei, a magistraţilor. În prezent imaginea nu este prea bună. Eu cred că voi contribui ca imaginea magistraţilor, justiţiei să fie reală. (...) Eu când am auzit de înfiinţarea acestei Secţii, am zis că e singura şansă ca imaginea magistraţilor să fie cea reală. (...) Pentru asta trebuie să existe şi o comunicare cu presa şi cu persoanele pe care le întâlneşti, să nu fugi de ziarişti”, a spus procurorul.
Adina Florea: Candidatura mea la DNA rămâne, nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare
„Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea, întrebată de membrii CSM despre cele două candidaturi.
Întrebată de asemenea despre importanţa bunei credinţe şi sincerităţii, Adina Florea a spus că pentru ea, ambele sunt importante şi că inclusiv în activitatea sa de-a lungul anilor a încercat să aibă o conduită potrivită indiferent de persoana pe care a avut-o în faţă.
„Este important să fim sinceri cu noi înşine şi cu cei din faţa noastră. Indiferent dacă sunt colegii noştri sau subiecţii procesuali. În toată activitatea mea am considerat că este necesar să am o conduită sinceră şi respectuoasă indiferent de persoana pe care o aveam în faţă, pentru că fiecare om răspunde pentru ceea ce face, dar asta nu înseamnă că trebuie să adopţi un comportament prin care să îi calci în picioare demnitatea”, a spus Adina Florea.
Codruţa Simona Chindea, candidat pentru un post de procuror: M-am înscris dintr-un impuls la început, dar apoi mi-am dat seama că pot, că am putere de muncă şi îmi doresc să-mi desfăşor activitatea în această Secţie
„M-am înscris dintr-un impuls la început, dar apoi mi-am dat seama că pot, că am putere de muncă şi îmi doresc să-mi desfăşor activitatea în această Secţie pentru a şti că se respectă drepturile şi activitatea este una corectă, iar eu sunt un procuror echilibrat. Am încredere în mine, în puterea mea, în faptul că sunt un procuror cu experienţă, că am curajul să instrumentez orice fel de cauză”, a declarat procurorul.
Ea a subliniat că în ciuda faptului că Secţia specială va investiga procurori, trebuie păstrată totuşi obiectivitatea.
„Avem de-a face cu colegi, dar asta nu înseamnă că ne pierdem obiectivitatea. Trebuie să fim imparţiali şi să nu ne lăsăm afectaţi sau influenţaţi de presiuni ale mass-mediei”, a spus Codruţa Simona Chindea.
Procurorul Ioan Viorel Cerbu, candidat la funcţia de procuror-şef : Cred că este nefiresc ca în sistemul judiciar să existe neîncrederea în obiectivitatea cu care se desfăşoară urmărirea penală. Nu am fost judecător, dar încrederea asta trebuie să existe şi în regularitatea actului de sesizare, să nu existe suspiciuni”
El a spus că vor exista, cel puţin la început, dificultăţi în funcţionarea noii Secţii de investigare a magistraţilor, însă s-a declarat convins că în câteva săptămâni Secţia va deveni pe deplin funcţională.
„Este vorba de spaţii, de personalul conex, auxiliar, de preluarea şi înregistrarea dosarelor, mă aştept la câteva sute de dosare. Ancheta nu trebuie să treneze, trebuie să se lucreze ritmic. Vom avea dificultăţi în mod sigur în ceea ce priveşte dosarele care presupun deplasări în ţară. E o dificultate şi va trebui să gestionăm situaţia. Avem nevoie şi de lucrători de poliţie care să ne sprijine, de poliţişti care să presteze activităţile specifice, care să ne ajute la utilizarea metodelor speciale de investigaţie, dacă va fi cazul. Nu e o misiune uşoară, sunt convins, însă cred că acest lucru se poate face şi în câteva săptămâni se va asigura deplina funcţionalitate a acestei secţii”, a declarat Ioan Viorel Cerbu.
Procurorul spune că înfiinţarea Secţiei reprezintă o oportunitate pentru a creşte încrederea magistraţilor, dar şi a cetăţenilor în profesionalismul şi obiectivitatea cu care se va face urmărirea penală, în condiţiile în care există o neîncredere în această imparţialitate cu care se desfăşoară urmărirea penală.
„Cred că este nefiresc ca în sistemul judiciar să existe neîncrederea în obiectivitatea cu care se desfăşoară urmărirea penală. Nu am fost judecător, dar încrederea asta trebuie să existe şi în regularitatea actului de sesizare, să nu existe suspiciuni”, a spus procurorul.
Întrebat dacă dezbaterile din spaţiul public despre abuzurile din justiţie pot slăbi lupta anticorupţie, procurorul a ocolit răspunsul, spunând că nu se simte afectat de critici.
„Va fi foarte important ca într-un termen scurt procurorii să se apuce de treabă. Un prim moment delicat, dificil este acela că procurorii vor prelua anchetele deja începute de alţi procurori. În mod clar, procurorul va stabili ce trebuie să facă mai departe. În ceea ce priveşte criticile, nu am fost niciodată deranjat de criticile care au privit munca mea şi nici nu am considerat că trebuie să am o replică publică la critici, chiar dacă de multe ori au fost nedrepte. Acum, există CSM şi alte mijloace prin care să se ia măsuri atunci când aceste critici depăşesc limita”, a explicat procurorul.
Candidaţii pentru posturi de procurori şi procuror-şef în cadrul Secţiei de investigare a magistraţilor, printre care este şi Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru şefia DNA, susţin interviul în faţa comisiei de concurs vineri, de la ora 10:00, la sediul CSM.
Pentru funcţia de execuţie de procuror mai candidează Codruţa Simona Chindea, Sorin Eugen Iaşinovschi, Iuliana Magdalena Olteanu şi Florentina Piloş, iar pentru funcţia de procuror-şef candidează Ioan Viorel Cerbu, Elena Iodache, Iuliana Magdalena Olteanu, Florentina Piloş şi Florena Esther Sterschi.
Sunt în total opt candidaţi. Cinci dintre ei aspiră la postul de procuror - şef, cinci la postul de procuror, în condiţiile în care doi dintre ei şi-au depus candidaturile pentru ambele poziţii. Pentru acesştia din urmă, durata interviului este de 45 de minute, iar pentru ceilalţi este de 30 de minute.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a anunţat marţi că nu a desemnat niciun reprezentant în Comisia de concurs pentru numirea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie precum şi pentru ocuparea posturilor de execuţie de procuror din cadrul aceleiaşi secţii.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat în 11 octombrie desfiinţarea Serviciului de combatere a corupţiei din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), atribuţiile serviciului urmând să fie preluate de Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, înfiinţată în Ministerul Public şi care ar urma să devină operaţională la sfârşitul lunii octombrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
