Curtea de Apel Cluj arată în Ordonanţa preşedinţială prin care dispune anularea a două Hotărâri de Guvern prin care se prelungeşte starea de alertă pe teritoriul României şi a HG care implementează folosirea aşa-numitului certificat vedre COVID, că respectivele acte normative „au împărţit populaţia României în persoane vaccinate şi nevaccinate punând semnul egalităţi între o persoană nevaccinată şi una bolnavă şi între o persoană vaccinată şi una sănătoasă”. Completul de contencios administrativ care a dat această soluţie, în cadrul unui proces pe fond, consideră că „în privinţa vaccinării lipseşte orice analiză a tipului de risc, Guvernul bazându-se că vaccinurile puse în circulaţie sunt avizate de Agenţia Europeană a Medicamentului”, iar „acest lucru nu absolvă Guvernul, prin ministerul de resort ca prin mijloace proprii, naţionale să verifice în ce măsură aceste vaccinuri afectează sau influenţează starea de sănătate a cetăţenilor săi atât în sens pozitiv cât şi negativ”.
„Toate aceste HG-uri au împărţit populaţia României în persoane vaccinate şi nevaccinate punând semnul egalităţi între o persoană nevaccinată şi una bolnavă şi între o persoană vaccinată şi una sănătoasă, fapt pe care instanţa îl consideră absolut inadmisibil. De altfel, şi în privinţa vaccinării lipseşte orice analiză a tipului de risc, Guvernul bazându-se că vaccinurile puse în circulaţie sunt avizate de Agenţia Europeană a Medicamentului. Acest lucru nu absolvă Guvernul, prin ministerul de resort ca prin mijloace proprii, naţionale să verifice în ce măsură aceste vaccinuri afectează sau influenţează starea de sănătate a cetăţenilor săi atât în sens pozitiv cât şi negativ. Nu se poate considera că orice vaccin din cele puse în circulaţie este benefic oricărei persoane, indiferent de vârsta acesteia sau starea de sănătate, iar situaţia apărută în Japonia ca urmare a campaniei de vaccinare, ce a condus la demisia Guvernului respectiv, este de natură a conduce toate guvernele naţionale la o analiză aprofundată a tipului de risc. Mai mult, unele state europene au apreciat periculoase pentru sănătatea cetăţenilor lor folosirea vaccinului ASTRAZENECA sau JOHNSON, ca urmare a unor efecte negative sau unui risc privind sănătatea persoanelor. În România nu doar că aceste efecte negative nu au fost discutate, dar s-a ajuns la un fel de cenzură a discuţiilor cu privire la acest aspect, inclusiv pe internet, toate eforturile guvernului fiind dirijate în susţinerea campaniei de vaccinare” notează judecătorii Curţii de apel Cluj în Ordonanţa preşedinţială dată marţea trecută, document prin care completul de judecată a dispus, pe fond, anularea în întregime a HG 826/5 august 2021, HG 932/9 septembrie 2021 şi HG 990/17 septembrie 2021.
Judecătorii care au dat această decizie consideră că statul ar trebui să fie cel care să suporte, din punct de vedere financiar, costurile testelor pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2.
„Vaccinarea este un act esenţialmente medical care trebuia lăsat la aprecierea autorităţilor medicale în funcţie de situaţia personală a fiecărei persoane. Nu în ultimul rând, Curtea reţine că nu este adoptată o lege care să impună obligativitatea vaccinării situaţie care însă ar presupune şi asumarea responsabilităţilor pentru această activitate, deci efectuarea unor minime studii medicale. În această privinţă aşadar se încalcă libertatea conştiinţei persoanei de a decide la recomandarea medicului curant dacă alege sau nu să facă vaccinul, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 29 din Constituţie. Astfel, prin campania de presă realizată în susţinerea acestor hotărâri de guvern persoana nevaccinată este prezentată ca un potenţial pericol pentru ceilalţi şi convinsă astfel să se vaccineze, în caz contrar poate ajunge ca să nu mai fie primită în universitate sau la locul de muncă unde este angajată. Această constrângere este evident contrară oricăror norme legale şi constituţionale dar în nenumărate cazuri prezentate de presă ea a fost realizată. Dincolo de aspectul general benefic al vaccinului, foarte multe persoane din cauza convingerilor precum şi a stării de sănătate nu pot recurge la măsura vaccinării şi prin urmare sunt excluse de la toate activităţile sportive, culturale, sociale permise de hotărârea de guvern. De asemenea, la momentul adoptării hotărârii, salariul mediu net în România era de aproximativ 3.500 de lei fără să vorbim de venitul minim pe economie şi de faptul că există persoane care nu au nici măcar acest venit. Or, efectuarea unui test RT-PCR sau a unui test antigen rapid trebuie să se realizeze la un laborator medical care să certifice exactitatea rezultatului testului şi cum aceste teste nu sunt gratuite foarte multe persoane nu vor avea posibilitatea financiară să efectueze acest test şi prin urmare vor fi nevoite să recurgă la vaccin care este gratuit pentru a putea participa la aceste activităţi. Statul prin guvernul său trebuia să susţină financiar efectuarea de teste medicale, tocmai pentru a garanta că şi persoanele fără venituri substanţiale pot recurge la aceste teste. Or, vaccinarea deşi este în măsură să contribuire la creşterea imunităţii persoanelor vaccinate nu poate garanta aşa cum nu pot garanta nici testele de tipul RT-PCR sau testul antigen în mod cu totul cert că persoanele respective nu sunt purtătoare al virusului SARS COV2. Din cuprinsul tuturor celor 3 HG-uri rezultă o discriminare evidentă pe criteriul vaccinării legând vaccinarea de avantaje sociale, de accesul la activităţi culturale, recreative, sportive, sau chiar de ora până la care poţi ieşi din casă”, se arată în Ordonanţa preşedinţială a Curţii de Apel Cluj.
În acelaşi document se arată că „Guvernul nu a dat credit cetăţenilor României în sensul de a se sprijini şi pe valorile etice respectiv pe responsabilitatea pe care fiecare cetăţean sau agent economic trebuie să şi-o aroge într-o situaţie epidemică.
Nu în ultimul rând, magistraţii pun sub semnul îndoielii raţionamentele care au stat la baza stabiliri pragurilor de 3, respectiv 6 cazuri de infectare de o mie de locuitori, praguri de la care se impun măsuri restrictive.
„De asemenea, se remarcă că se stabilesc cote de 3/1000 de locuitori sau 6/1000 de locuitori, situaţii în care restricţiile se accentuează fără ca să rezulte de undeva în ce măsură acest procent are o valoare în situaţia epidemică. Nu se cunoaşte de ce dacă 6 persoane dintre 1000 sunt pozitive, celelalte 994 care trebuie prezumate ca sănătoase şi nu ca bolnave trebuie să se abţină de la diverse activităţi. Totodată nu s-a analizat impactul pentru care trebuie închise şcolile şi organizate activităţi online în cazul apariţiei unor cazuri pozitive printre şcolari, aspect cu impact deosebit asupra activităţii de şcolarizare cât şi asupra părinţilor, elevii ajungând să efectueze şcoala fără să o frecventeze. În aceeaşi situaţie este şi activitatea sportivă a cărei oprire nu este în măsură să conducă la o oprire a epidemiei, ci dimpotrivă aceasta ar trebuie să aibă aspecte benefice nefiind făcută nicio analiză în această privinţă. Totodată, nu există nici un studiu care să conducă la concluzia necesităţii instituirii acestor măsuri suplimentare de excludere şi la lipsa oricărei importanţe a faptului că un număr mare de persoane a făcut boala şi este imunizată prin efectul bolii”, se mai arată în documentul citat.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
