CSM şi preşedintele instituţiei nu au drept de iniţiativă legislativă, ci pot transmite propuneri doar prin Ministerul Justiţiei, precizează Ministerul Justiţiei, referindu-se la propunerea de modificare a Legii ANI şi la afirmaţia făcută pe contul de Facebook al CSM, care susţine că are acest drept. De asemenea, Ministerul Justiţiei, respinge lşi argumentele CSM pentru întârzierea transmiterii poziţiei privind rapoartele GRECO,
”Cu privire la posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a exercita dreptul de iniţiativă legislativă, învederăm următoarele prevederi constituţionale şi legale: Potrivit art. 74 din Constituţie: „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”. Astfel, prin dispoziţiile constituţionale anterior menţionate sunt determinaţi limitativ subiecţii exclusivi ai dreptului de exercitare a iniţiativei legislative, respectiv: Guvernul, deputaţii, senatorii sau un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot”, precizează Ministerul Justiţiei ca urmare a celor publicate pe pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii în data de 9 octombrie 2019.
MJ mai menţionează că, potrivit. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Plenul CSM „poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei". De asemenea, potrivit art. 38 alin. (3) din acelaşi act normative, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate sesiza din oficiu cu privire la acte normative care nu privesc autoritatea judecătorească (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004) sau cel puţin domeniul justiţiei (art. 38 alin. 4 din Legea nr. 317/2004). Totodată, trebuie avute în vedere şi prevederile art. 27 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 1073/2018, în ceea ce priveşte atribuţiile comisiilor de lucru ale Plenului CSM”, explică MJ, concluzia sa fiind că, ”pe cale de consecinţă, CSM, şi cu atât mai puţin preşedintele acestei instituţii, nu are iniţiativă legislativă şi nici nu poate transmite propuneri de modificări legislative decât prin intermediul ministrului justiţiei”.
Ministerul Justiţiei reaminteşte că la începutul acestui an, Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Braşov a iniţiat procedura de revocare a Liei Savonea din funcţia de membru al CSM „pentru încălcarea atribuţiei referitoare la competenţa Plenului de a sesiza ministrul justiţiei privitor la iniţierea unor modificări legislative”.
”Constatăm, astfel, că preşedintele CSM „recidivează” în încălcarea atribuţiilor Plenului CSM, ale ministrului justiţiei şi ale Ministerului Justiţiei”, conchide MJ,
Referitor la întârzierea transmiterii poziţiei privind cele două rapoarte GRECO, MJ aminteşte că această lucrare a fost pusă pe ordinea de zi a Şedinţei Plenului CSM din data de 08.10.2019 şi nu anterior, aşa cum susţine CSM - aspect ce poate fi verificat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la secţiunea dedicată şedinţelor Plenului CSM.
”Reamintim faptul că ultimul raport GRECO a fost publicat în data de 09.07.2019 şi abia după 3 luni a fost pus pe ordinea de zi a Plenului CSM”, subliniază Ministerul Justiţiei.
Ministerul Justiţiei precizează că va continua să promoveze un dialog onest şi profesionist cu Consiliul Superior al Magistraturii, în spiritul cooperării loiale, potrivit competenţelor conferite prin Constituţie şi lege fiecărei autorităţi publice.
CSM a publicat în 9 octombrie pe agina sa de Facebook, un răspuns faţă de ceea ce a numit ”dezinformările ministrului justiţiei, Ana Birchall, care impută Consiliului Superior al Magistraturii „uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei” prin iniţierea unor propuneri de modificare legislativă şi întârzierea comunicării punctului de vedere cu privire la rapoartele GRECO”
”Prin lege, Consiliului Superior al Magistraturii îi este conferită prerogativa de a formula propuneri legislative, de care a uzat dintotdeauna în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ necesar bunei desfăşurări a activităţii judecătorilor şi procurorilor. Drept urmare, afirmaţiile ministrului justiţiei, Ana Birchall, sunt contrazise de prevederi cuprinse în Legea nr. 317/2004, alegaţia acesteia, astfel cum a fost expusă, fiind intenţionat eronată cu scopul exclusiv al decredibilizării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii”, preciza Consiliul.
În ceea ce priveşte întârzierea transmiterii poziţiei privind cele două rapoarte GRECO, CSM reamintea opiniei publice imposibilitatea dezbaterii acestei lucrări care figurează pe ordinea de zi a Plenului CSM, aflat la a V-a şedinţă la care cvorumul nu a putut fi întrunit din cauza absenţei unor membri.
Reacţia CSM venea tot în urma acuzaţiilor ministrului Birchall cu privire la uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei prin emiterea propunerii de modificare a Legii ANI.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
