Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Curţii de Conturi să verifice modalitatea de repartizare şi plată efectivă a procentelor din tranşele salariale restante aferente anului 2023, care a determinat şi proteste ale magistraţilor

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a cerut, printre-o scrisoare deschisă, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să comunice procentul alocat anul trecut de Guvern instanţelor din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative şi dacă a ţinut cont de acest procent la alocarea sumelor către ICCJ şi Curţile de Apel. În replică, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au adoptat o rezoluţie prin care îşi manifestă susţinerea faţă de preşedintele ICCJ în legătură cu exercitarea acestei funcţii “fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice”. “Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”, au subliniat ei.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a transmis vineri, printr-un comunicat de presă, că în cursul ultimilor ani, a susţinut în mod continuu necesitatea adoptării unor reforme prin care justiţia română să recapete elementele necesare funcţionarii sale în baza principiilor independenţei, meritocraţiei, eficienţei şi responsabilităţii.

“Din păcate, noile legi ale justiţiei, adoptate în anul 2022 şi prezentate drept un mare succes, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres inacceptabil, independenţa sa fiind în mod serios pusă în pericol, deşi garanţiile asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile ulterior aderării, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotărârea din 20 aprilie 2021, pronunţată în cauza Repubblika, C 896/19”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România. 

Ei au adăugat că au avertizat cu privire la crearea prin lege a unui control generalizat al Consiliului Superior al Magistraturii.

“Am avertizat constant asupra creării prin lege a unui control generalizat al Consiliului Superior al Magistraturii (spre exemplu, promovările la ÎCCJ, numirile în funcţii de conducere, promovarea efectivă la tribunale şi curţi de apel şi evaluarea, prin intermediul preşedinţilor curţilor de apel), respectiv al preşedinţilor de instanţe, dar şi cu privire la reducerea rolului Institutului Naţional al Magistraturii, insuficienta reformare a Inspecţiei Judiciare, respectiv posibilitatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a infirma motivat toate măsurile şi soluţiile adoptate de ceilalţi procurori (cu excepţia DNA şi DIICOT).

Pe lângă aceste aspecte, nerespectarea pe scară largă a hotărârilor obligatorii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene poate genera proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, cu efecte severe asupra bugetului de stat”, a precizat sursa citată.  

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Curţii de Conturi să verifice modalitatea de repartizare şi plată efectivă a procentelor din tranşele salariale restante aferente anului 2023.

“În ultimele zile, aşa cum presa a prezentat pe larg, suntem spectatorii unor conflicte publice interminabile la vârful justiţiei, generate de administrarea bugetului justiţiei, între Consiliul Superior al Magistraturii şi reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aspecte care afectează neîndoielnic imaginea justiţiei în ochii oricăror observatori rezonabili. Asociaţia Forumul Judecătorilor din România se delimitează de toate aceste conflicte şi solicită Curţii de Conturi să verifice echidistant şi cu profesionalism împrejurările concrete care le-au provocat, respectiv modalitatea de repartizare şi plată efectivă a procentelor din tranşele salariale restante aferente anului 2023, care a determinat şi proteste justificate ale magistraţilor”, au precizat reprezentanţii Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România. 

Ei susţin că sunt necesare reforme reale în justiţie. 

“Reafirmăm că sunt urgent necesare reforme reale în justiţie, care să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cerinţele organismelor internaţionale relevante. Astfel, trebuie imediat introduse în legislaţie recomandările Comisiei de la Veneţia din ultimul Aviz urgent, emis la sfârşitul anului 2022, respectiv: «extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, şi eliminarea posibilităţii reînnoirii mandatelor, precum şi consolidarea garanţiilor în cazul în care procurorul general respinge soluţiile procurorilor obişnuiţi. Printre alte modificări propuse se numără o selecţie prin concurs pentru vicepreşedinţii instanţelor şi procurorii şefi adjuncţi ai parchetelor şi stabilirea în mod clar a faptului că agenţii poliţiei judiciare detaşaţi pe lângă parchete nu au obligaţii de raportare faţă de Ministerul de Interne». De asemenea, Comisia de la Veneţia regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competenţele de dinainte de înfiinţarea SIIJ şi recomandă restabilirea competenţelor DNA de a investiga şi urmări penal infracţiunile comise de judecători şi procurori”, au mai afirmat reprezentanţii Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România.

Ei susţin că necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară). 

“CJUE a constatat consolidarea competenţelor inspectorului şef în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanţiilor de independenţă şi de imparţialitate a judecătorilor români, dar mai ales practica concretă urmată de inspectorul şef în exercitarea prerogativelor sale, cu referire explicită la Comisia Europeană, care «menţionează exemple care pot arăta că aceste prerogative au fost utilizate, în mai multe rânduri, în scopul controlului politic al activităţii judiciare, unele dintre aceste exemple figurând, de altfel, în rapoartele Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu din 22 octombrie 2019 şi din 8 iunie 2021 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 şi 8, precum şi COM(2021) 370, p. 18], de care autorităţile române trebuie să ţină seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, în vederea realizării obiectivelor urmărite prin Decizia 2006/928 (a se vedea paragraful 71 al hotărârii din 11 mai 2023) »”, mai subliniază AFJR. 

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România mai afirmă că imaginea justiţiei române nu poate fi aceea a unei puteri subminate la vârful său de conflicte generate de administrarea bugetului justiţiei. 

“Comisia Europeană reiterează observaţia privitoare la promovarea magistraţilor, respectiv aceea că noile legi ale justiţiei menţin în vigoare cele două tipuri de promovare la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă aceste instanţe şi introduc noi norme pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), unde concursul scris a fost înlocuit cu o selecţie bazată pe o evaluare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de candidaţi pe parcursul întregii lor activităţi şi un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a CSM, aceste modalităţi de promovare fiind contestate de o parte serioasă a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic.

Prin urmare, în ciuda unui eşec previzibil, generat de noile legi adoptate în anul 2022, imaginea justiţiei române nu poate fi aceea a unei puteri subminate la vârful său de conflicte generate de administrarea bugetului justiţiei. Reformele structurale solicitate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi de magistraţii români, ar trebui să fie prioritare”, a mai precizat Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Urmărește-ne și pe Google News