Arhiva fostului SIPA, care a funcţionat ca serviciu secret al Justiţiei şi de urmărire a faptelor din penitenciare, va fi inventariată în cel mult şase luni de o comisie care va propune declasificarea, secretizarea sau distrugerea dosarelor de personal. Documentele care au valoare istorică vor fi predate Arhivelor Naţionale, iar cele clasificate, pentru care se va dispune distrugerea, vor fi predate structurii de securitate a Ministerului Justiţiie, potrivit unui proiect de hotărâre supus luni dezbaterii publice.
Proiectul de act normativ pus în dezbatere de Ministerul Justiţiei prevede înfiinţarea Comisiei pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostului Serviciu Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), devenit ulterior Direcţie Generală de Protecţie şi Anticorupţie în subordinea Ministerului Justiţiei, arhivă aflată în prezent în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Prin proiect se reglementează competenţa Comisiei de a propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiţiei clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
După declasificarea sau trecerea la un alt nivel de clasificare ori de secretizare a tuturor documentelor din arhiva Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), Comisia se va reîntruni pentru a preda documentele. Astfel, dosarele de personal ale foştilor angajaţi ai DGPA identificate în arhivă vor fi predate, în baza unor procese-verbale, către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, documente identificate ca având valoare istorică vor fi predate la Arhivele Naţionale, iar documentele clasificate, respectiv acele documente pentru care s-a dispus distrugerea, vor fi predate structurii de securitate a Ministerului Justiţiei.
Proiectul de act normativ prevede că documentele nu pot fi copiate şi puse la dispoziţia niciunei persoane, instituţii sau societăţi, până la finalizarea inventarierii. Comisia va putea furniza informaţii din documentele cuprinse în arhiva fostei DGPA doar dacă există proceduri judiciare în derulare, la cererea instanţelor judecătoreşti române sau străine.
Comisia îşi va desfăşura activitatea pentru o perioadă de maximum şase luni, cu posibilitatea ca, la cererea motivată a acesteia, Ministerul Justiţiei să poată propună Guvernului, o singură dată, prelungirea activităţii pentru o perioadă de cel mult şase luni.
Din Comisie vor face parte doi reprezentanţi al Ministerului Justiţiei şi doi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, desemnaţi de ministrul Justiţiei, dintre care cel puţin unul cu responsabilităţi în păstrarea actelor sau documentelor în arhivă şi unul cu responsabilităţi în gestionarea informaţiilor clasificate. În Comisie vor fi şi: un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de preşedintele CSM, un reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele ICCJ, şi un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de procurorul general. Fiecare reprezentant desemnat de la aceste instituţii va avea şi câte un supleant.
"Membrii Comisiei, precum şi supleanţii acestora vor prezenta o declaraţie pe proprie răspundere, întocmită potrivit Anexei nr.1 la prezenta hotărâre, precum şi dovada îndeplinirii condiţiilor de acces la informaţii clasificate, potrivit legii”, se mai arată în proiect.
Comisia va fi convocată la prima şedinţă de către ministrul Justiţiei sau de persoana desemnată de către acesta. La prima şedinţă a Comisiei va fi ales preşedintele acesteia , cu votul majorităţii membrilor.
Comisia va fi legal reunită în prezenţa majorităţii membrilor săi. Deciziile Comisiei se vor lua cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Activitatea în cadrul Comisiei nu va fi remunerată.
După inventariere şi în vederea predării arhivei fostei DGPA, Comisia va întocmi un raport pe care îl va înainta structurii de securitate din Ministerul Justiţiei şi va formula propunerile pentru aceste documente. Structura de specialitate din Ministerul Justiţiei, în cel mult 15 de zile de la primirea raportului, va dispune măsurile cu privire la clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv, cu privire la distrugerea acestora.
După îndeplinirea acestor proceduri, Comisia va preda, în cel mult 30 de zile, documentele din arhiva fostei DGPA către autorităţile stabilite, în baza unui proces-verbal.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor va permite Comisiei accesul la arhiva fostei DGPA, asigurând, totodată, şi custodia acesteia.
În termen de cinci zile de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri, conducătorii instituţiilor trebuie să desemneze membrii care vor face parte din Comisie şi supleanţii acestora.
Ministerul Justiţiei arată, în nota de fundamentare a proiectului, că de la data desfiinţării DGPA şi până în iulie 2016 au fost înregistrate la MJ o serie de solicitări din partea societăţii civile de clarificare a acestui aspect sau din partea unor justiţiabili, care aveau nevoie să probeze cererile adresate unor instanţe judecătoreşti în exercitarea drepturilor lor cu documente din arhiva fostei DGPA. Aceste solicitări nu putea fi însă legal soluţionate la acel moment, din cauză că nu fusese stabilită instituţia care să desigileze, să inventarieze şi să predea documentele acestei arhive ori să realizeze copii ale acestor documente.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declara, la începutul lunii iulie, că în această vară va fi constituită comisia care va inventaria arhiva fostului SIPA, precizând că, după ce va fi făcut un inventar, se va decide dacă va fi transferată Arhivelor Naţionale sau va fi distrusă, “deşi acest lucru nu este posibil”.
Raluca Prună mai spunea că SIPA a fost defiinţată în 2006, iar arhiva acesteia este la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, unde "nimeni nu intră şi nu foloseşte informaţii de acolo”.
Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească faptele din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.
Şapte ani mai târziu, în 2004, în urma scandalurilor potrivit cărora serviciul ar face poliţie politică, a devenit, prin Hotărâre de Guvern, Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) şi, pentru prima dată, era obligată să prezinte Parlamentului rapoarte de activitate.
DGPA a fost desfiinţată doi ani mai târziu, prin decizie luată de ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei, care susţinea că MJ nu are nevoie de un serviciu secret.
După desfiinţarea DGPA, arhiva structurii a rămas în custodia Ministerului Justiţiei, fiind depozitată în sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
