Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză jurnalistei Emilia Şercan într-un proces în care aceasta a solicitat instanţei să oblige Academia de Poliţie „Al. I. Cuza” să îi pună la dispoziţie copii după toate referatele depuse de profesorii evaluatori din comisiile de susţinere a doctoratelor pentru toate tezele susţinute în instituţie. Iniţial, jurnalista pierduse procesul intentat în anul 2021, Tribunalul Bucureşti respingându-i cererea.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
Anunţul privind decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti a fost făcut de Emilia Şercan joi, după amiază, pe Facebook. 
”Tocmai am câştigat, în mod definitiv, un nou proces pentru acces la informaţii de interes public deschis împotriva Academiei de Poliţie. Dosarul, care s-a încheiat azi cu victorie în instanţă, a fost deschis în februarie 2021. (...) Academia de Poliţie a refuzat să îmi pună la dispoziţie copii după toate referatele depuse de profesorii evaluatori din comisiile de susţinere a doctoratelor pentru toate tezele susţinute în instituţie.  În primă fază, am pierdut procesul la Tribunalul Bucureşti, decizia arătând că judecătoarea nu a făcut diferenţa între concepte simple precum comisie de îndrumare, comisie de susţinere etc. Am câştigat fără emoţii la recurs, la Curtea de Apel, care a desfiinţat decizia din fond şi a decis rejudecarea cazului. Problema este că, din cauza unui judecător care nu şi-a făcut treaba cu atenţie – pentru că refuz să cred că acea judecătoare era analfabetă funcţional – acest dosar s-a lungit la trei ani”, a scris Emilia Şercan pe Facebook. 
Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Potrivit jurnalistei, speţa „e una cât se poate de simplă şi demonstrează, o dată în plus, că baletul instituţiilor publice, plătite din bani publici, care refuză să răspundă la solicitările de informaţii, nu ţine în instanţă”. 
În mesajul de pe reţeaua de socializare, Şecan se referă la Academia de Poliţie folosind sintagma „jalnica fabrică de plagiate a Ministerului de Interne”  şi subliniind că instituţia trebuie să îi pună la dispoziţie copii după toate referatele tezelor de doctorat susţinute în Academie.
„Profit de acest mesaj să le aduc aminte celor de la Academia SRI că mai trebuie să îmi dea şi ei nişte referate în urma unui proces identic, pierdut acum doi ani. Trimiteţi-mi de bună voie referatele ca să nu fiu nevoită să vă trimit, din nou, notificări!”, mai scrie Emilia Şercan pe reţeaua de socializare.

Jurnalista Emilia Şercan a publicat, începând cu 2015, peste 100 de investigaţii privind plagiatele din învăţământul superior militar. 

În 2019, ea a demonstrat că însuşi rectorul Academiei din acel moment, chestorul prof. univ. dr. Adrian Iacob, îşi plagiase în proporţie de peste 70% teza de doctorat. Adrian Iacob şi fostul prorector Petrică-Mihail Marcoci au fost condamnaţi pentru ameninţările cu moartea adresate jurnalistei. 

În 18 februarie 2021, PressOne relata că protectorul plagiatorilor din Academia de Poliţie, Marius Florin Mihăilă, a devenit directorul de cabinet al ministrului Lucian Bode începând cu 9 februarie.

În 6 ianuarie 2020, PressOne relata că Bogdan Despescu, chestor şef de poliţie şi secretar de stat în Ministerul de Interne, a plagiat cel puţin 157 de pagini din cele 345 ale tezei de doctorat susţinute în anul 2010 la Academia de Poliţie.

În 26 octombrie 2020, Ministrul Educaţiei din acel moment Monica Anisie anunţa că a retras acreditarea Şcolii Doctorale de la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti.

Măsurile au fost luate "în contextul nenumăratelor sesizări înregistrate la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe tema calităţii actului educaţional existent la nivelul Academiei de Poliţie", dar şi ţinând cont de raportul Corpului de Control al Ministerului Afacerilor Interne, a transmis atunci Ministerul Educaţiei.

Două zile mai târziu, Anisie anunţa că a solicitat Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) verificarea tuturor celor aproximativ 800 de teze de doctorat realizate la nivelul acestei şcoli, începând cu tezele de doctorat ale cadrelor didactice de la Academie, pentru a se constata dacă sunt sau nu rezultatul unui plagiat.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.