Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat luni asupra nevoii de armament suplimentar şi unei diplomaţii occidentale mai puternice în vederea ajungerii la pace ”dreaptă”, la Kiev, unde l-a primit pe germanul Olaf Scholz, care încearcă să pozeze în cancelarul păcii şi care a reluat contactul cu Vladimir Putin, relatează AFP.
Şeful Guvernului german a dat asigurări că Rusia nu va putea să-şi ”dicteze” condiţiile Kievului, la un pic peste două săptămâni după controversata convorbire cu preşedintele rus.
Vizita sa surpriză, prima din vara lui 2022, intervine în contextul în care forţele ucrainene dau înapoi pe front, iar revenirea în ianuarie la Casa Albă a lui Donald Trump alimentează temeri cu privire la o oprire a ajutorului american destinat Kievului.
”Rusia nu face cadouri. Iar noi nu putem garanta pacea decât cu forţa, cu forţa armelor noastre, a diplomaţiei noastre şi cu cooperarea noastră”, a îndemnat Zelenski într-o conferinţă de presă comună cu Scholz.
El consideră că este ”fundamental” pentru Kiev ca Berlinul ”să nu-şi reducă susţinerea anul viitor”.
El a anunţat că a discutat cu cancelarul despre livrarea unor rachete de tip Taurus, care pot lovi teritoriul rus, pe care berlinul a refuzat-o mereu de frica unei escaladări ruse.
”Acţionăm constant să găsim un teren mai mare de înţelegere în problema Taurus”, a declarat Zelenski, care consideră că aceste eachete ar ajuta Ucraina ”să lovească şi mai multe ţinte militare în Rusia”.
Însă o schimbare a poziţiei Berlinului pare puţin probabilă, acum că Vladimir Putin ameninţă să atace state din Occident care autorizează folosirea unor astfel de rachete - adică Statele Unite şi Marea Britanie.
Preşedintele rus a dispus să se tragă o rachetă hipersonică experimentală, de tip Oreşnik, împotriva oraşului ucrainean Dnipro, i-a lăudat puterea de distrugere şi a ameninţat să o folosească împotriva Europei în cazul unei continuări a unor astfel de atacuri împotriva teritoriului rus.
”NIMIC FĂRĂ UCRAINA”
Cu toate acestea, cancelarul german a dat asigurări că nu vrea să cedeze Rusiei şi a anunţat livrarea în decembrie a unui ajutor în valoare de 650 de milioane de euro.
Un purtător de cuvânt al Cancelariei a precizat că acest ajutor acoperă anunţuri deja făcute în octombrie.
Scholz a subliniat că ”nimic din ceea ce priveşte Ucraina nu se va decide fără Ucraina”, indicând astfel că Rusia nu va dicta condiţiile păcii la eventuale negocieri.
Întoarcerea în ianuarie la Casa Albă a lui Donald Trump îi face pe europeni şi pe ucraineni să se teamă că Washingtonul ar putea forţa Kievul la concesii teritoriale, ceea ce ar însemna să acorde o victorie militară şi geopolitică Moscovei.
Scholz a dat asigurări că vrea o Ucraină ”în poziţie de forţă” pe teren şi a amintit că Berlinul a cheltuit 28 de miliarde de euro în susţinerea Kievului, ceea ce plasează Germania a doua, după Statele Unite.
El s-a angajat să ajute Kievul împotriva atacurilor ruse vizând infrastructura energetică în această iarnă.
”Putin vrea ca oamenii să îngheţe”, a denunţat cancelarul. ”Noi nu vom permite calcului său cinic să reuşească”.
Aflat în dificultate în Germania înaintea alegerilor legislative anticipate, la 23 februarie 2025, Olaf Scholz pozează ca susţinător de neclintit al Ucrainei, dar încearcă în acelaşi timp să pozeze în cancelarul păcii, capabil să discute ce Moscova, spre deosebire de rivalii săi conservatori germani, consideraţi mai belicişti.
În noaptea de duminică spre luni, Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare împotriva Ucrainei, cu 100 de drone.
CUCERIRI TERITORIALE RUSEŞTI TOT MAI MARI
Pe teren, forţele ucrainene duc lipsă de armament şi oameni.
Armata rusă a avansat 725 de kilometri pătraţi pe teritoriul ucrainean în noiembrie - cea mai importantă cucerire terotieală în decurs de o lună din martie 2022 şi primele săptămâni de război, potrivit unei analize realizate de AFP luni, pe baza unor date de la Institutul american de Studiul Războiul (ISW).
Alt punct de disensiune între Kiev şi Berlin este NATO.
Preşedintele ucrainean a cerut în acest weekend o invitaţie la aderarea la NATO - ”necesară supravieţuirii” Ucrainei -, însă Germania face parte dintre aliaţii reclacitranţi,în contextul în care Moscova a făcut dintr-o asemenea aderare o linie roşie.
Volodimi Zelenski a dar asigurări tot duminică că Ucraina are nevoie de armament suplimentar şi de garanţii de securitate din partea NATO înaintea unor eventuale negocieri cu Rusia.
Kremlinul a anunţat, la rândul său, că nu are niciun fel de ”aşteptări” de la vizita lui Scholz la Kiev, dar a salutat, din contră, încă o dată, reluarea dialogului dintre cancelar şi Putin la jumătatea lui noiembrie, la iniţiativa Berlinului.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov acuză, la rândul său, luni, Occidentul de faptul că evocă un armistiţiiu doar ca mijloc ”de a da un răgaz Ucrainei şi pentru a-şi oferi ocazia de a îndopa din nou Ucraina” cu armament.
Vladimir Putin cere capitularea Kievului pentru a pune capăt ostilităţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
