Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deschis pentru prima oară uşa unor negocieri de pace cu Rusia şi a anunţat luni că este de acord cu prezenţa Rusiei la un viitor summit al păcii, relatează AFP.
Un prim summit al păcii în Ucraina a fost organizat la jumătatea lui iunie în Elveţia, la care au luat parte câteva zeci de ţări, însă Rusia nu a fost invitată, iar China, aliata Moscovei şi cu greutate diplomatică, a decis să nu participe.
De atunci, Volodimir Zelenski spune că vrea să prezinte - în noiembrie - un ”plan” în vederea ”unei păci drepte”, după aproape doi ani şi jumătate de război soldat cu sute de mii de victime de o parte şi de alta.
”Am stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să avem un plan întru totul pregătit”, pentru a putea organiza un summit, a anunţat el luni într-o conferinţă de presă la Kiev.
Însă, pentru prima oară, el a dat asigurări că vrea ca Moscova să fie prezentă.
”Cred că reprezentanţi ruşi ar trebui să participe la acest al doilea summit”, a anunţat el.
Preşedintele ucrainean nu a evocat o oprire a ostilităţilor, ci stabilirea ”unui plan” cu privire la trei subiecte - securitatea energetică a Ucrainei, a cărei infrastructură a fost devastată de bombardamente ruseşti, libera navigaţie la Marea Neagră, un subiect-cheie în exporturile ucrainene, şi schimburi de prizonieri.
Rusia ocupă în continuare aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar perspectivele unui armistiţiu, ale unei eventuale păci de durată între Kiev şi Moscova rămân minime în acest stadiu.
Este pentru prima oară când Volodimir Zelenski emite ideea unor negocieri cu Rusia - fără o retragere prealabilă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean.
În trecut, el a jurat că nu vrea să discute cu Moscova atât timp cât Vladimir Putin se află la putere şi a semnat un decret care scoate în afara legii negocieri cu Moscova.
POZIŢII IRECONCILIABILE
Poziţiile Kievului şi Moscovei par însă ireconciliabile în prezent.
Ucraina, cu Volodimir Zelenski în frunte, spune cu regularitate că vrea să-şi recupereze suveranitatea asupra întregului teritoriu ocupat de către vecinul său rus, inclusiv în Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Kievul a propus un ”Plan de pace în zece puncte”, susţinut de către Occident, care implică retragerea necondiţionată a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean - adică a 700.000 de militari, potrivit unor date prezentate de către preşedintele rus Vladimir Putin -, o propunere respinsă de către Moscova.
Preşedintele rus, care a ordonat ca armata rusă să atace Ucraina în februarie 2022, şi-a repetat, la rândul său în mai multe rânduri, ”condiţiile”, - şi anume abandonarea celor patru regiuni - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - a căror anexare o revendică Moscova, plus a Crimeei, şi asigurarea că Kievul renunţă să adere la NATO.
Aceste exigenţe au fost respinse de către Kiev şi susţinătorii acestuia în Occident.
Occidentul repetă, la rândul său, că liderilor ucraineni le revine să decisă când vor să discute cu Rusia şi în ce condiţii, iar Volodimir Zelenski a subliniat luni ”să nu vă gândiţi că suntem împinşi” la negocieri.
Însă rezultatul alegerilor din Statele Unite, principalul aliat al Ucrainei, ar putea juca un rol important în urmarea conflictului.
Republicanul Donald Trump - care a lăudat în trecut politica lui Vladimir Putin - a promis să pună capăt războiului în câteva săptămâni, în cazul în care este ales la începutul lui noiembrie, făcându-i pe unii să se teană de faptul că ar putea reduce ajutorul american.
În primele săptămâni ale invaziei ruse, în 2022, delegaţii rusă şi ucraineană s-au întâlnit în Belarus, iar apoi în Turcia, cu scopul de a încerca să ajungă la un acord de pace.
Aceste încercări au eşuat, iar Rusia dă asigurări de atunci că Occidentul a deraiat aceste negocieri.
În februarie 2023, China, aliata Rusiei, şi-a prezentat propriul plan de pace în Ucraina, însă fără ca Moscova şi Kievul să facă ceva pentru a relua negocierile.
Premierul ungar Viktor Orban - un interlocutor privilegiat al Kremlinului în Uniunea Europeană (UE) - a vizitat la începutul lui iulie Kievul, iar apoi Moscova, cu speranţa de a face liniile să se mişte, însă şi-a atras în schimb furia omologilor săi europeni din cauza acestor vizite, mai ales după ce a îndemnat Kievul la un armistiţiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
