Liderul Chinei, Xi Jinping, a declarat joi în faţa participanţilor de la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), un bloc economic, de apărare şi securitate regional care include Rusia şi Belarus, că statele membre trebuie să colaboreze pentru a rezista "interferenţelor externe" şi să se sprijine ferm reciproc, în timp ce omologul de la Moscova pledează pentru o nouă ordine mondială, mai echitabilă, spune el, potrivit Reuters şi AFP.
"În faţa riscurilor reale ale curţilor mici cu garduri înalte, trebuie să protejăm dreptul la dezvoltare", a declarat Xi, citat de televiziunea chineză de stat CCTV, la Astana, la cea de-a 24-a reuniune a Consiliului şefilor de stat din Organizaţia de Cooperare din Shanghai.
Blocul celor 10 membri trebuie să gestioneze "diferenţele interne" paşnic, să caute un teren comun şi să rezolve dificultăţile de cooperare, a adăugat Xi.
Liderul chinez a subliniat, de asemenea, necesitatea de a promova împreună inovarea ştiinţifică şi tehnologică şi de a menţine stabilitatea şi fluiditatea lanţurilor industriale şi de aprovizionare.
De la înfiinţarea sa la Shanghai în 2001, OSC s-a extins de la o organizaţie regională cu şase membri la un bloc transregional cu 10 membri cu drepturi depline, inclusiv Belarusul, care a aderat oficial joi.
Putin şi Xi au extins Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, club fondat în 2001 cu Rusia, China şi naţiuni din Asia Centrală, pentru a include India, Iranul şi Pakistanul ca o contrapondere la Occident.
PUTIN VREA O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ
Dacă liderul chinez Xi Jinping i-a îndemnat joi pe membrii clubului regional să reziste ingerinţelor externe, preşedintele Vladimir Putin urma să vorbească despre crearea unui nou sistem de securitate eurasiatic la reuniunea anuală a grupului.
Grupul OCS reprezintă, pentru Moscova, noii clienţi-cheie pentru produsele sale de bază, inclusiv petrolul şi gazele, deoarece sancţiunile economice occidentale impuse din cauza conflictului din Ucraina au forţat Moscova să se orienteze spre Asia.
Reuniunea principală de la Astana are loc cu uşile închise, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă RIA, a declarat joi că Putin va discuta cu grupul ideea sa de a crea un nou set de tratate de securitate colectivă eurasiatică.
Putin a declarat luna trecută că un nou sistem de securitate regională este necesar şi ar trebui să fie deschis tuturor ţărilor de pe continent, inclusiv membrilor NATO, dar scopul său ar trebui să fie eliminarea treptată a oricărei prezenţe militare externe din Eurasia, o referire clară la Statele Unite.
Într-un fragment al discursului său publicat de Kremlin, Putin a salutat, de asemenea, utilizarea tot mai frecventă a monedelor naţionale - în locul dolarului - în schimburile comerciale dintre ţările OCS şi a îndemnat la crearea unui nou sistem de plăţi în cadrul grupului.
Din cauza sancţiunilor occidentale, Moscova a rămas izolată de sistemele de plată tradiţionale, precum SWIFT, în timp ce rezervele valutare ruseşti de sute de miliarde de dolari rămân îngheţate.
Xi şi Putin cred că era post-Război Rece dominată de SUA se destramă. Liderul rus a declarat joi că OCS joacă un rol important în crearea unei noi ordini mondiale, mai echitabile. Declaraţia de la Astana "subliniază angajamentul tuturor participanţilor la Organizaţia de Cooperare de la Shanghai faţă de formarea unei ordini mondiale multipolare echitabile", a declarat Putin în sesiunea plenară.
"Este extrem de important pentru OCS să fie de partea dreaptă a istoriei, de partea echităţii şi a justiţiei", a insistat şi omologul său chinez.
CE-I UNEŞTE PE PUTIN ŞI XI
SUA consideră China drept cel mai mare concurent al său şi Rusia drept cea mai mare ameninţare la adresa securităţii. Preşedintele american Joe Biden spune că acest secol va fi definit de o competiţie existenţială între democraţii şi autocraţii.
Putin şi Xi, care îşi manifestă buna înţelegere şi îşi accelerează apropierea, în special după invazia rusă în Ucraina, denunţă în mod constant presupusa "hegemonie" a Statelor Unite în relaţiile internaţionale şi promit să-i pună capăt.
După ce Iranul aflat sub sancţiuni occidentale a aderat anul trecut la OCS, Belarusul, de asemenea izolat de Occident pentru sprijinul său în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a devenit joi cel de-al 10-lea membru al OCS în cadrul summitului desfăşurat în capitala Kazahstanului.
"Avem puterea de a distruge zidurile unei lumi unipolare", s-a bucurat preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukashenko, aflat la putere de 30 de ani.
OCS (Belarus, China, India, Iran, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Pakistan şi Tadjikistan) a fost fondată în 2001, dar a câştigat un nou avânt în ultimii ani sub impulsul Beijingului şi al Moscovei. Este văzută ca o platformă de cooperare care concurează cu organizaţiile occidentale, cu accent pe securitate şi economie. Când Xi Jinping a chemat joi la "rezistenţă la interferenţa externă", a fost o referire clară la Occident, aceasta fiind una dintre mantrele organizaţiei.
Summitul de la Astana face parte dintr-un balet diplomatic continuu în Asia Centrală, ai cărei lideri se întâlnesc în mod regulat cu Putin şi Xi. Pe lângă membrii săi, OCS are 14 "parteneri de dialog", inclusiv Turcia, membră NATO.
Recep Tayyip Erdogan a fost de asemenea prezent la Astana, la fel ca secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, semn al influenţei crescânde a acestei organizaţii, în special în Asia.
În ceea ce priveşte Rusia, Erdogan, care are o relaţie cu Kremlinul, deşi dificilă, a pledat pentru o "pace echitabile" în Ucraina în timpul unei întâlniri bilaterale cu Putin. Citat de presa rusă şi vizibil deranjat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat propunerea de mediere turcă drept "imposibilă", în timp ce anul trecut Moscova se declara în favoarea acesteia.
PROBLEME ÎN OCS
Deşi OCS pretinde că înglobează 40% din populaţia lumii şi aproximativ 30% din PIB-ul mondial, grupul rămâne eterogen şi există numeroase disensiuni între membrii săi, dintre care unii sunt implicaţi în rivalităţi teritoriale.
Rusia şi China sunt unite împotriva Occidentului, dar rămân concurente în Asia Centrală, o regiune bogată în hidrocarburi şi crucială pentru transportul de mărfuri între Europa şi Asia. Moscova are o influenţă istorică acolo datorită trecutului său sovietic, dar Beijingul are o prezenţă din ce în ce mai mare, în timp ce Occidentul are, la rândul său, interese semnificative acolo.
Una dintre priorităţile OCS rămâne aprofundarea legăturilor economice între ţările membre şi dezvoltarea unor proiecte logistice titanice, pentru a lega China de Europa prin Asia Centrală.
Interesul marilor puteri pentru această regiune s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina, Moscova încercând să îşi menţină influenţa tradiţională asupra ţărilor din Asia Centrală, care sunt acum ferm ancorate la China prin intermediul unor proiecte economice de anvergură, "noile drumuri ale mătăsii", fiind în acelaşi timp curtate cu ardoare de Occident.
Sancţiunile occidentale împotriva Moscovei au pus capăt coridorului tradiţional de transport care lega China de Europa prin Rusia şi au determinat atât Uniunea Europeană, cât şi ţările din Asia Centrală să caute rute alternative, în special coridorul transcaspic prin Asia Centrală.
Ameninţarea jihadistă este o altă problemă-cheie pentru membrii organizaţiei.
Situaţia din Afganistan, care are statut de observator, a fost absentă de la reuniuni de când talibanii au preluat puterea, în vara anului 2021.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
