Vicepreşedintele american JD Vance, ajuns vineri într-o vizită în Groenlanda, a criticat Danemarca, spunând că nu a reuşit să menţină teritoriul danez semi-autonom şi poporul său în siguranţă faţă de incursiunile Chinei şi Rusiei, promiţând în acelaşi timp respect pentru suveranitatea Groenlandei şi cerând locuitorilor să colaboreze cu Statele Unite, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Vance a declarat că Statele Unite nu au planuri imediate de extindere a prezenţei militare americane pe teren în Groenlanda, dar vor investi în resurse, inclusiv în nave militare suplimentare.

„Danemarca nu a ţinut pasul şi nu a alocat resursele necesare pentru a menţine această bază, pentru a menţine trupele noastre şi, din punctul meu de vedere, pentru a menţine oamenii din Groenlanda în siguranţă faţă de o mulţime de incursiuni foarte agresive din partea Rusiei, a Chinei şi a altor ţări”, a declarat Vance, fără a da detalii despre presupusele incursiuni.

Vicepreşedintele SUA a spus însă că Rusia, China şi alte ţări au un „interes extraordinar” în rutele arctice, căile navale şi mineralele din regiune, iar SUA vor investi mai multe resurse, inclusiv nave militare şi spărgătoare de gheaţă militare care vor avea o prezenţă mai semnificativă.

Noul prim-ministru al Groenlandei a declarat că vizita vicepreşedintelui SUA semnalează o „lipsă de respect” şi a făcut apel la unitate în faţa „presiunii din exterior”.

REGELE DANEMARCEI, DECLARAŢIE DE SPRIJIN PENTRU GROENLANDA

Regele Danemarcei a emis, la rândul său, o declaraţie de sprijin pe social media. „Trăim într-o realitate schimbată. Nu ar trebui să existe nicio îndoială că dragostea mea pentru Groenlanda şi legătura mea cu oamenii din Groenlanda sunt intacte”, a declarat regele Frederik.

Vance a făcut aceste remarci în timpul vizitei sale la baza militară americană de la Pituffik din nordul insulei arctice, care a avut loc la doar câteva ore după ce în capitala Nuuk a fost prezentată o nouă coaliţie guvernamentală largă care vizează menţinerea legăturilor cu Danemarca pentru moment.

Imediat după sosirea la Pituffik, Vance a salutat membrii forţelor armate americane, mulţumindu-le pentru serviciile lor în baza izolată situată la 1.200 km nord de Cercul Arctic. Temperatura exterioară la Pituffik era de minus 19 grade Celsius. Vance a promis, de asemenea, că poporul Groenlandei va avea „autodeterminare”, iar SUA îi va respecta suveranitatea.

„Sperăm că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, pentru că suntem singura ţară de pe Pământ care le va respecta suveranitatea şi le va respecta securitatea, deoarece securitatea lor este în mare măsură securitatea noastră”, a declarat Vance.

TRUMP REAFIRMĂ CĂ SUA AU NEVOIE DE GROENLANDA PENTRU „PACEA ÎNTREGII LUMI”

În timp ce vizita lui Vance era în desfăşurare, preşedintele Donald Trump declara reporterilor de la Casa Albă că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a asigura „pacea întregii lumi”.

„Avem nevoie de Groenlanda, foarte important, pentru securitatea internaţională. Trebuie să avem Groenlanda. Nu este o întrebare de genul: 'Credeţi că ne putem descurca fără ea?'. Nu putem”, a spus Trump.

Şeful Casei Albe a declarat că pe căile navigabile ale Groenlandei sunt „nave chinezeşti şi ruseşti peste tot” şi că Statele Unite nu se vor baza pe Danemarca sau pe altcineva pentru a gestiona situaţia.

Danemarca şi Uniunea Europeană înţeleg de ce Groenlanda este importantă pentru pacea din întreaga lume „şi dacă nu înţeleg, va trebui să le explicăm”, a adăugat Trump.

O VIZITĂ CONTROVERSATĂ

Din delegaţia americană care a venit în Groenlanda mai fac parte soţia lui Vance, Usha, consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz şi secretarul pentru energie Chris Wright.

Planul iniţial al vizitei a fost ca soţia lui Vance să asiste la o cursă de sănii trase de câini împreună cu Waltz, chiar dacă nu au fost invitaţi de autorităţile din Groenlanda sau Danemarca.

Protestele publice şi indignarea autorităţilor atât din Groenlanda, cât şi din Danemarca au determinat în cele din urmă delegaţia americană să zboare doar la baza militară şi să nu se întâlnească cu publicul.

În conformitate cu termenii unui acord din 1951, Statele Unite au dreptul să viziteze baza oricând doresc, cu condiţia să notifice Groenlanda şi Copenhaga. Pituffik este situată de-a lungul celei mai scurte rute dintre Europa şi America de Nord şi este vitală pentru sistemul american de avertizare timpurie privind rachetele balistice.

Insula, a cărei capitală este mai aproape de New York decât de capitala daneză Copenhaga, se mândreşte cu bogăţii minerale, petroliere şi de gaze naturale, dar dezvoltarea sa a fost lentă, iar sectorul minier a beneficiat de investiţii americane foarte limitate. Companiile miniere care operează în Groenlanda sunt în mare parte australiene, canadiene sau britanice.

Un oficial al Casei Albe a declarat că Groenlanda dispune de o cantitate mare de pământuri rare care ar putea alimenta următoarea generaţie a economiei americane.

CÂT DE DEPARTE E TRUMP DISPUS SĂ MEARGĂ?

Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a îndemnat vineri la unitate politică.

„Într-un moment în care noi, ca popor, suntem sub presiune, trebuie să rămânem uniţi”, a declarat Nielsen într-o conferinţă de presă.

Partidul său liberal, Democraţii, care favorizează o independenţă treptată faţă de Danemarca, a devenit cel mai mare partid în alegerile din 11 martie.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen, care numise „inacceptabile” planurile iniţiale în legătură cu vizita delegaţiei din SUA, a felicitat Groenlanda pentru noul său guvern într-o postare pe Instagram: „Aştept cu nerăbdare o cooperare strânsă într-o perioadă nejustificat de plină de conflicte”.

Întrebarea care se pune acum este cât de departe este dispus Trump să îşi împingă ideea de a prelua insula, a declarat Andreas Oesthagen, cercetător principal pe probleme de politică şi securitate arctică la Institutul Fridtjof Nansen din Oslo. „Este încă puţin probabil ca Statele Unite să folosească mijloace militare”, a declarat el pentru Reuters. „Dar, din păcate, este probabil că preşedintele Trump şi vicepreşedintele Vance vor continua să folosească alte mijloace de presiune, cum ar fi declaraţii ambigue, vizite semi-oficiale în Groenlanda şi instrumente economice”, a adăugat el.

„NU ESTE DE VÂNZARE”

Prin revizuirea planurilor pentru vizita din Groenlanda, administraţia Trump încearcă să reorienteze discuţia asupra subiectelor care o interesează: prezenţa SUA în Groenlanda, capacităţile militare disponibile şi securitatea mai largă a Arcticii, a declarat Catherine Sendak, şefa programului Transatlantic de Apărare şi Securitate la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, un think tank cu sediul la Washington. „A fost necesară o schimbare de curs”, a declarat Sendak pentru Reuters.

Cu toate acestea, unii locuitori din Nuuk erau supăraţi pe administraţia Trump înainte de vizita lui Vance. „Eu sunt un om. Oamenii nu sunt de vânzare. Noi nu suntem de vânzare”, a declarat regizorul Tungutaq Larsen pentru Reuters.

Sondajele arată că aproape toţi groenlandezii se opun să devină parte a Statelor Unite.

Protestatari antiamericani, unii purtând şepci „Make America Go Away” (Faceţi America să plece) şi bannere cu „Yankees Go Home” (Yankeilor, mergeţi acasă), au organizat unele dintre cele mai mari demonstraţii văzute vreodată în Groenlanda.

Joi, locuitorii din Nuuk au înfipt steaguri groenlandeze în zăpadă şi o pancartă de carton în limba engleză pe care scria „Pământul nostru. Viitorul nostru”.

Vineri seara, vicepreşedintele Vance a postat un videoclip pe X, cu imagini istorice, precizând că împreună cu soţia sa se întoarce din Groenlanda în Statele Unite, dar promite să revină. „Usha şi cu mine suntem în drum spre casă după o călătorie incredibilă în Groenlanda. Abia aşteptăm să ne întoarcem curând. America este alături de Groenlanda!”

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.