Comisia Europeană (CE)a deschis o anchetă cu privire la producători chinezi de eoliene - care au dezvoltat parcuri în Spania, Grecia, Franţa, România şi Bulgaria - suspectaţi de faptul că au primit subvenţii care falsifică concurenţa pe piaţa europeană, anunţă marţi comisarul european însărcinat cu Concurenţa Margrethe Vestager, relatează AFP.
”Azi (marţi), lansăm o nouă anchetă cu privire la furnizori chinezi de eoliene. Studiem condiţiile de dezvoltare a unor parcuri eoliene în Spania, Grecia, Franţa, România şi Bulgaria”, a anunţat Margrethe Vestager într-un discurs susţinut la Uniersitatea Princeton, în New Jersey, într-o vizită în Statele Unite.
Uniunea Europeană (UE) se angajează într-o nouă încleştare cu China - după cele în domeniile automobilelor, feroviar şi panourilor solare -, în contextul unor tensiuni cu gigantul asiatic.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
On paper, the EU sees #China as a partner in the fight against climate change. Putting #competition higher than #ClimateActionNow #MargretheVestager will launch an investigation into China’s fast-growing and increasingly dominant #windturbine sector https://t.co/vA7DSxKIFQ
— Alexander von Witzleben (@AlexWitzleben) April 9, 2024
La fel ca Statele Unite, UE intenţionează să-şi reducă dependenţa de gigantul asiatic, mai ales în sectorul crucial al energiilor regenerabile.
Ancheta anunţată marţi priveşte noi reglementări europene - intrate în vigoare la jumătatea lui 2023 - cu scopul de a împiedica acordarea de subvenţii unor ţări terţe suspectate de concurenţă neloială în cadrul unor licitaţii publice.
Margrethe Vestager nu oferă precizări cu privire la întreprinderile şi nici la procedura vizate.
În UE, eolienele chinezeşti sunt vândute la preţuri cu până la 50% mai mici decât cele ale concurenţilor europeni, potrivit WindEurope, lobbyul european al sectorului.
”Nu este posibil să faci asta fără subvenţii publice nedrepte”, dă asigurări Giles Dickson, directorul general al WindEurope, care salută anunţarea anchetei.
Camera chinezeă de Comerţ în UE a denunţat, la rândul său, ”un act de coerciţie economică” şi ”desfăşurarea continuă de noi instrumente împotriva întreprinderilor chinezeşti”.
CE a deschis la jumătatea lui februarie prima anchetă în cadrul noilor reglementări antisubvenţie ţintind o filială a constructorului feroviar chinez CRRC - numărul unu mondial în acest sector.
Acest grup de stat - care licita la funizarea de trenuri electrice Bulgariei - s-a retras până la urmă din licitaţie, la sfârşitul lui martie.
La 3 aprilie, CE a anunţat o a doua anchetă, în cadrul aceluiaşi instrument, vizând două consorţii care licitează să conceapă, construiască şi exploateze un parc fotovoltaic în România.
Primul consorţiu ţintit este asociat cu grupul românesc Enevo şi o filială cu sediul în Germania a gigantului chinez Longi - primul productor mondial de celule fotovoltaice.
Al doilea este asociat cu două filiale controlate în întregime de acelaşi grup de stat chinez, Shanghai Electric, aflat sub controlul strâns al Guvernului chinez central.
În alt cadru de reglementare, UE a lansat în septembrie o anchetă cu privire la acordarea unor subvenţii publice chinezeşti automobilelor electrice, cu scopul de a apăra industria euroepană de preţuri considerate ”mici în mod artificial”.
Bruxellesul ameninţă să crească taxele vamale ale acestor produse.
SUBVENŢII CHINEZEŞTI ”MASIVE”
În discursul pe care l-a susţinut la Princeton, Mme Vestager a acuzat China de faptul că a ajuns să domine industria panourilor solare ”prin acordarea de subvenţii masive furnizorilor săi naţionali şi închizând simultan şi treptat piaţa chineză întreprinderilor străine”.
Potrivit comisarului european, Beijingul exportă ”la preţ mic” către restul lumii pentru a-şi compensa propria încetinire economică.
”Rezultatul este că astăzi mai puţin de 3% dintre panourile solare instalate în UE sunt produse în Europa”, a subliniat ea.
”Această strategie este de-acum desfăşurată în toate domeniile tehnologiilor curate, în cel al semiconductorilor tradiţionali şi nu numai”, a detaliat daneza.
Ea a anunţat că măsurile europene ”nu au ca scop să limiteze succesul Chinei. Este vorba despre restabilirea echilibrului în relaţiile noastre economice”, a subliniat ea.
Vestager a criticat totdoată distorsionarea concurenţei cauzată de subvenţii americane masive prin planul de luptă împotriva modificărilor climatice - ”Inflation Reduction Act” (IRA) - al preşedintelui Joe Biden şi a propus Washingtonului să facă front comun împotriva Beijingului.
Planul IRA, adoptat în vara lui 2022, prevede investiţii în valoare de 370 de milioane de dolari în vederea finanţării construirii unor fabrici, eoliene şi panouri solare sau prime la cumpărarea unor vehicule electrice, cu condiţia să provină dintr-o fabrică nord-americană.
IRA a atras deja proiecte în Statele Unite - în detrimentul UE - şi a declanşat o cursă a subvenţionării pe ambele maluri ale Atlanticului.
Comisarul european însărcinat cu Concurenţa a propus ca ”partenerii cu viziuni asemănătoare, începând cu ţările din cadrul G7”, să favorizeze securitatea aprovizionărilor lor prin stabilitrea unor ”criterii de fiabilitate” comune - amprenta de mediu, dreptul muncii, securitatea cibernetică - în tehnologiile curate esenţiale.
Aceste criterii ar putea fi folosite să favorizeze producători, în pofida faptului că sunt mai scumpi, ”de exemplu în cadrul licitaţiilor publice”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
