Patru suspecţi - trei ruşi şi un ucrainean - urmează să fie judecaţi în martie 2020, în Olanda, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în doborârea zborului MH17, în 2014, în estul separatist al Ucrainei, cu o rachetă rusă de tip Buk, au anunţat miercuri anchetatori internaţionali, relatează AFP.
Trei ruşi şi un ucrainean urmează să fie judecaţi la 9 martie 2020 în Olanda, în cadrul anchetei cu privire la doborârea zborului MH17 în 2014, în estul separatist al Ucrainei, cu o rachetă rusă de tip Buk, a anunţat miercuri echipa internaţională care anchetează cazul, relatează AFP.
Este vorba despre ruşii Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi Igor Ghirkin şi ucraineanul Leonid Harcenko.
”Astăzi (miercuri), emitem mandatele internaţionale de arestare a primilor suspecţi pe care-i urmărim. Ei vor fi plasaţi, de asemenea, pe listele naţionale şi internaţionale a persoanelor căutate. De aceea le dăm numele complete şi le publicăm fotografiile”, a precizat şeful poliţiei olandeze Wilbert Paulissen într-o conferinţă de presă.
Potrivit procurorului olandez Fred Westerbeke, "cei patru (suspecţi) sunt acuzaţi că au adus în estul Ucrainei sistemul (de rachetă antiaerian) BUK” folosit, potrivit anchetatorilor, pentru a trage racheta care a doborât la 17 iulie 2014 Boeingul Malaysia Airlines în spaţiul aerian al zonei de conflict armat în estul separatist prorus. Cei 283 de pasageri - între care 196 de olandezi şi cei 15 membri ai echipajjului - au fost ucişi.
PUTIN
”Cei patru suspecţi sunt urmăriţi în primul rând pentru că au cauzat prăbuşirea avionului ce a avu ca consecinţă moartea tuturor pasagerilor avionului. În al doilea rând, ei sunt urmăriţi cu privire la moartea celor 298 de pasageri ai avionului”, a precizat el.
Unul dintre suspecţi, rusul Igor Ghirkin, a dezminţit, miercuri orice implicare a separatiştilor în tragedie.
”Tot ceea ce pot să spun este că Boeingul nu a fost doborât de rebeli”, a declarat rusul, care era unul dintre liderii de război ai separatştilor la momentul doborârii avionului, citat de agenţia Interfax.
El a anunţat că nu intenţionează să depună mărturie în acest dosar.
Silene Fredriksz, al cărei fiu şi noră au murit în tragedie, s-a declarat ”fericită că procesul va putea în sfârşit să înceapă”.
”Este un început. Sunt mulţumită”, a adăugat ea.
Întrebată cine se face vinovat de doborâre, ea a răspuns că preşedinte rus Vladimir ”Putin, pentru că a făcut acest lucru posibil. El este principalul vinovat”.
Echipa internaţională de investigaţie comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda şi alcătuită din anchetatori din Australia, Belgia, Malaysia, Olanda şi Ucraina, a anunţat în mai 2018 că a stabilit că racheta care a lovit avionul provenea din cadrul celei de-a 53-a brigăzi antiaeriene ruse de la Kursk, în vestul Rusiei.
Olanda şi Australia - o ţară din care 38 de cetăţăeni se află între victime - au acuzat în mod deschis Rusia de faptul că este vinovată de moartea cetăţenilor lor, în urma unor dezvăluiri ale JIT. Responsabilitatea acestei catastrofe era atribuită astfel în mod deschis Moscovei, care neagă cu vehemenţă orice implicare şi care dă vina pe Kiev.
CONTUMACIE
Tragedia rămâne un subiect extrem de sensibil în Olanda, unde premierul Mark Rutte nu a ascuns vreodată că găsirea vinovaţilor şi traducerea lor în justiţie este unul dintre cele mai importante obiective ale sale la conducerea Guvernului.
În paralel, grupul de investigaţii jurnalistice Bellingcat a anunţat că dezvăluie, la rândul său, miercuri, numele ”indivizilor cu legături cu distrugerea MH17”, precizând că investigaţiile sale sunt ”total independente şi distrincte de ancheta” oficială.
Deputaţii olandezi au ratificat în 2018 un acord semnat cu Ucraina în vederea angajării în Olanda a unor eventuale proceduri judiciare împotriva celor care se fac vinovaţi de catastrofă. Suspecţii ar putea fi judecaţi în contumacie, în contextul în care Rusia nu-şi extrădează suspecţii judecaţi în străinătate.
Doborârea zborului MH17 a deteriorat şi mai mult relaţiile între Rusia şi ţările occidentale, aflate deja la cel mai scăzut nivel în urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova în 2014 şi izbucnirii războiului cu separatiştii în estul ţării, pe care Rusia este acuzată că-i susşine, ceea ce neagă.
În urma dezvăluirii anchetatorilor cu privire la originea rusă a rachetei, Uniunea Eurpeană (UE) şi NATO au îndemnat Moscova să-şi recunoască ”resonsabilitatea”.
Miniştrii din statele membre al Grupului Celor Şapte (G7) a îndemnat, apoi, Rusia, în iulie, ”să-şi recunoască rolul”, subliniind că ancheta a condus la concluzii ”convingătoare” şi ”profund tulburătoare” despre implicarea sa.
Anchetatorii s-au angajat să studieze ”cu grjă” afirmaţiile Rusiei despre catastrofă, subliniind că informaţii pe care Moscova li le-a furnizat anterior - cu privire la prezenţa pe imagini radar a unui avion de luptă ucrainean în apropierea avionului Malaysia Airlines - s-au dovedit a fi ”incorecte”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
