Preşedintele rus Vladimir Putin a deschis joi lucrările summitului Rusia-Africa, la Sankt Petersburg (nord-vest), promiţând să livreze gratuit, ”în lunile următoare”, cereale unui număr de şase ţări africane, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

”În lunile care vin, vom fi în măsură să asigurăm livrări gretuite cuprinse între 25.000 şi 50.000 de tone de cereale în Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricană şi Eritreea”, dă asigurări Putin în discursul de deschidere, transmis în direct de televiziunea rusă.

Putin face aceste promisiuni în contextul unor îngrijorări ale ţărilor africane, după retregerea din Acordul de istanbul dijn iulioe 2022 privind exportul cerealelor ucrainene la Marea Neagră.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Kremlinul - izolat pe scena internaţională după invazia Ucrainei, în 2022, poate conta în continuare pe susţinerea sau neutralitatea multor ţăări din Africa, iar acest summit este considerat un test diplomatic şi politic pentru Moscova.

50.000 DE TONE DE CEREALE

Vladimir Putin a dat asigurări, în discursul său din deschiderea summitului, că Moscova va putea ”în lunile care urmează” să livreze până la 50.000 de tone de cereale unui număr de şase ţări şi a enumerat Zimbabew, Somalia şi Eritreea, dar şi trei ţări care s-au apropiat de Moscova în ultimii ani - Mali Republica Centrafricană şi Burkina Faso.

”Ţara noastră poate înlocui cerealele ucrainene pe plan comercial, iar asta cu titlu gratuit”, a declarat el.

Rusia este un producător ”solid şi responsabi”, a subliniat el,

Moscova a refuzat săptămâna trecută să prelungească Acordul de la Istanbul, încheiat în iulie 2022 sub egifa ONU şi Turciei, care permitea Ucrainei să exporte produse agricole la Marea Neagră, în pofida războiului.

În decurs de un an, acordula permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale din porturi ucrainene, contribuind la o stabilizare a preţurilor alimentare şi la îndepărtarea riscului unor penurii.

În discursul său, Vladimir Putin şi-a justificat decizia acuzând Occidentul de ”obstacole” în şivrări de îngrăşăminte şi cereale ruseşti.

”Niciuna dintre condiţiile acordului cu privire la livrările ruseşti de cereale şi îngrăşăminte nu a fost îndeplinită”, a denunţat el.

CRIZĂ ÎN NIGER

Deelegaţii din 49 de ţări africane - inclusiv 17 şefi de stat -  sunt aşteptate la Sankt Petersburg, în pofida ”presiunii fără precedent”, acuză Moscova, a Occidentului în vederea descurajării africanilor de a lua parte la summit.

Este vorba despre un număr mai mic decât la prima ediţie a summitului, în 2019, când 45 de şefi de stat şi de guvern sau luat parte la eveniment şi au fost reprezentate 54 de ţări.

Unul dintre cei mai aşteptaţi este preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, al cărui birou a anunţat într-un comunicat că liderii africani urmează să discute cu Vladimir Putin despre măsurile menite să creeze ”condiţii ale unei căi către pace între Rusia şi Ucraina”.

Altă temă de actualitate este o tentativă de lovitură de stat în Niger.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunţă că această problemă urma să fie abordată ”în mod activ”, în contextul în care diplomaţia rusă a cerut ”eliberarea rapidă” a preşedintelui Mohamad Bazoum, sechestrat de către militari pucişti care susţin că l-au înlăturat de la putere.

După Mali şi Burkina Faso, Nigerul este a treia ţară din Sahel - o regiune subminată de insecuritate - în care are loc o lovitură de stat din 20202 încoace.

Or militarii pucişti care au preluat puterea la Bamako şi Ouagadougou s-au orientat către alţi parteneri - şi anume Rusia -, spre marea nemulţumire a Occidentului.

Subiectul fierbinte al summitului rămâne însă abandonarea de către Moscova a acordului cerealelor.

Secretarul de Stat american Antony Blinken i-a îndemnat joi pe liderii africani să ceară răspunsuri.

”Ei ştiu exact cine este de vină pentru situaţia actuală”, a declarat el.

”REDEFINIREA RELAŢIILOR”

Rusia a încercat, în ultimele zile, să ofere asigurări în acest subiect, subliniind că este pregătită să-şi exporte cerealele ”fără cheltuieli” către ţări aflate la nevoie.

Moscova şi partenerii săi consideră că ”este necesar să se găsească un teren de înţelegere, să se explice (...) asupra problemelor de actualitate, de exemplu asupra acordului cerealelor”, declară AFP un expert de la Centru de Studi Africane al Înaltei Şcoli de Economie din Moscova, Vsevolod Sviridov.

În general, ”cadrul în care Rusia şi Africa interacţionează s-a schimbat profund”, după pandemia covid-19 şi Războiul din Ucraina, subliniază el. ”Aşadar, evident, aceste relaţii trebuie să fie redefinite”, consideră el.

Vladimir Putin s-a întreţinut miercuri cu premierul etiopian Abiy Ahmed, iar apoi cu preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, lăudând proiecte comune în domeniul energiei.

În ultimii ani, Rusia a încercat să-şi consolideze relaţiile cu Africa, mai ales prin prezenţa grupării paramilitare Wagner, a cărei rebeliune abandonată, la sfârşitul lui iunie, lasă să planeze îndoiala asupra viitorului operaţiunilor mercenarilor pe acest continent.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a efectuat - un semn al acestui interes - două turnee pe continentul african de la începutul lui 2023, în care a depus eforturi să le atragă în tabăra Moscovei, pe care o prezintă drept un meterez împotriva ”imperialismului” şi ”neocolonialismului” Occidentului.

PRIGOJIN APARE ÎN FOTOGRAFII ÎN MARJA SUMMITULUI

Şeful grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, apare într-o postare, joi, pe Facebook, a mâinii sale drepte Dmitri Sitii, zâmbind şi strângând mâna unui oficial din Republica Centrafricană, la summitul Rusia-Africa, la Sankt Petersburg.

Însă această imagine nu a fost autentifcată imediat.

Potrivit lui Dmitri Sitii, Prigojin a participat, la Sankt Petersburg, la o reuniune cu oficiali centrafricani.

Începând din 2016, Republica Centrafricană găzduieşte membri ai Wagner - în schimbul unor licenţe miniere.

Zvonuri cu privire la o prezenţă în Rusia a şefului Wagner - în pofida unui acord care prevede exilul său în Belarus, în urma rebeliunii sale efemere de la 24 iunie - au fost lansate la începutul lui iulie de către preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.

”În ceea ce-l priveşte pe Prigojin, el este la Sankt Petersburg. Unde este în dimineaţa asta? Poate că a plecat la Moscova, unde altundeva, dar el nu este pe teritoriul belarus”, declara atunci, într-o conferinţă de presă, şeful statului belarus.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.