Preşedintele rus Vladimir Putin, izolat pe scena internaţională din cauza invaziei Ucrainei în 2022, îşi primeşte joi partenerii din 49 de ţări africane, inclusiv 17 şefi de stat, pe a căror susţinere sau neutralitate contează, la Sankt Petersburg, la un summit Rusia-Africa, într-o încercare de a disipa îngrijorări după abandonarea Acordului de la Istanbul care permitea exportarea a zeci de milioane de tone de cereale ucrainene, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

”Intenţionăm să dezvoltăm mai mult (cooperarea)” cu ţările din Africa, dă asigurări liderul de la Kremlin într-o scrisoare de primire trimisă particiopanţilor şi publicată miercuri pe site-ul Kremlinului.

Reprezentanţi ai ţărilor africane continuau să sosească joi în fosta capitală imperială, din Mozambic şi Libia, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă Tass.

La Palatul Konstantinovski sosesc delegaţii din 49 de ţări africane, inclusiv Cyril Ramaphosa din Africa de Sud, în pofida unei ”presiuni fără precedent”, acuză Kremlinul, a Occidentului de a le descuraja participarea.

Preşedinţia sud-africană a anunţat miercuri într-un comunicat că liderii africani urmează să discute cu Vladimir Putin despre măsuri menite să creeze ”condiţii propice unei căi către pace între Rusia şi Ucraina”.

Situaţia din Ucraina urmează să fie evocată în cursul summitului, vineri, la un ”dejun de lucru al lui Vladimir Putin cu şefii de stat africani”, anunţă Kremlinul.

La această a doua ediţie a summitului Rusia-Africa, după cea de la Soci, în 2019, Vladimir Putin urmează aă participe la întâlniri bilaterale cu mai mulţi lideri africani şi să ia cuvântul în cursul sesiunii plenare.

Potrivit consilierului său diplomatic Iuri Uşakov, liderul de la Kremlin ”va susţine un mare discurs” în care îşi va evoca viziunea relaţiilor ruso-africane şi ”formarea unei noi ordini mondiale”.

Subiectul fiebinte al summitului este abandonarea de către Moscova a Acordului de la Istanbul care a permis Ucrainei să-şi exporte cerealel, începând din vara lui 2022, inclusiv în Africa, la Marea Neagră, în pofida unei blocade ruse a porturilor ucrainene.

În decurs de un an, acordul a permis exportarea a aproape 33 de milioane de tone de cereale din porturile ucrainene, care a contribuit la o stabilizare a preţurilor alimentare mondiale şi la o îndepărtare a riscului unor penurii.

Secretarul de Stat american Antony Blinken i-a îndemnat joi pe liderii africani să ceară răspunsuri la criza cerealelor, care a aruncat cele mai sărace ţări în criză.

”Ei ştiu exact cine este vinovat de situaţia actuală”, a subliniat Antony Blinken. ”Mă aştept ca Rusia să audă în mod clar acest mesaj de la partenerii săi africani”, a declarat el în cursul unei vizite în Noua Zeelandă.

Rusia a încercat, în ultimele zile să le ofere asigurări partenerilor săi africani, spunându-le că le înţelege ”îngrijorarea” în acest subiect şi dând asigurări că este pregătită să exporte cereale ruseşti ”fără cheltuueli” către ţările care au cea mai mare nevoie.

Este necesar ca Moscova şi partenerii săi africani ”să găsească compromisuri, să se explice (...) în probleme de actualitate, de exemplu acordul cerealelor”, declară AFP un expert de la centrul de Studii Africane de la Înalta Şcoală Economică din Moscova, Vsevolod Sviridov.

În general, ”cadrul în care Rusia şi Africa interacţionează s-a schimbat profund”, după pandemia covid-19 şi Războiul din Ucraina, subliniază el.

”Aşadar, evident, aceste relaţii trebuie să fie redefinite”, consideră el.

Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu premierul etiopian Abiy Ahmed, iar apoi cu preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi.

Ei şi-au lăudat proiectele comune în domeniul energiei.

 

Rusia a încercat, în ultimii ani, să-şi consolideze legăturile cu Africa, prin prezenţa grupării paramilitare ruse Wagner.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a efectuat - un semn al acestui interes - două turnee pe continentul african de la începutul lui 2023, în care a depus eforturi să le atragă în tabăra Moscovei, pe care o prezintă drept un meterz împotriva ”imperialismului” şi ”neocolonialismului” Occidentului.

Însă rebeliunea abandonată a Wagner în Rusia, la sfârşitul lui iunie, facă să planeze, în prezent, o îndoială asupra operaţiunilor mercenarilor ruşi în Africa.

Summitul de la Sankt Petersburg are loc cu o lună înaintea unui summit BRICS în Africa de Sud, la care preşedintele rus, vizat de un mandat de arestare emis pe numele său de Curtea Penală Internaţională (CPI) cu privire la crima de război a ”deportării” unor copii ucraineni, a renunţat să participe fizic, punând astfel capăt mai multor luni de speculaţii cu privire la o eventuală arestare a sa.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.