UPDATE-Michel Barnier, un fost comisar european, numit premier de către Macron

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a numit joi premier pe fostul ministru şi comisar european de dreapta Michel Barnier, în vârstă de 73 de ani, anunţă Palatul Elysée, la 60 de zile de la tururl doi al alagerilor legislative care au condus la o Adunare Naţională fără o majoritate, relatează AFP.

Cel mai în vârstă premier al Republicii a V-a îi succedă astfel la Matignon lui Gabriel Attal, în vârstă de 35 de ani, care era cel mai tânăr premier atunci când a fost numit, în urmă cu opt luni, şi demisionar de 51 de zile.

El urmează să încerce să formeze un Guverm care să supravieţuiască unei cenzuri parlamentare, pentru a pune capăt celei mai grave crize politice din 1958 încoace.

Preşedintele ”l-a însărcinat să formeze un Guvern de unitate în serviciul ţării şi francezilor”, anunţă în cominicat Palatul Elysée.

Emmanuel Macron "s-a asigurat că premierul şi Guvernul viitor întrunesc condiţiile pentru a fi cât mai stabili posibil şi să-şi acorde şansa de a aduna cât mai larg”, adaugă preşediţia.

Michel Barnier, care a fost candidatul înfrânt în alegerile primare ale Partidului Les Républicains în vederea alegerilor prezidenţiale din 2022, moşteneşte o sarcină care aduce a misiune imposibilă, în contextul în care până în prezent nu a apărut nicio coaliţie viabilă.

În aşteptare, miniştrii demisionari rămân în funcţie pentru a continua să gestioneze afacerile curente pe timpul negocierilor.

Un veteran al politicii, Michel Barnier are reputaţia unui bun mediator. El a fost negociatorul-şef al Uniunii Europene (UE) în vederea Brexitului, după ce Regatul Unit a părăsit blocul continental. Mai înainte, el a fost ministru în mai multe rânduri, începând din 1993, în preşedinţiile lui Jacques Chirac şi Nicolas Sarkozy.

Mai recent, pe când viza fotoloul de la Palatul Elysée, acest gaullist de centru şi-a înăsprit discursul, a pledat în favoarea unui ”moratoriu” şi a mers, el, un european convins, până la a pune în discuţie Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) în numele ”suveranităţii juridice”.

Palatul Elysée a amânat în mai multe rânduri o nominalizare, de-a lungul consultărilor purtate de către Emmanuel Macron. El a epuizat mai multe ”cartuşe”, de la Bernard Cazeneuve de stânga şi până la Xavier Bertrand de dreapta, trecând prin preşedintele Consiliului Economic, Social şi de Mediu (CESE) Thierry Beaudet din societatea civilă.

Fostul premier Bernard Cazeneuve, care a plecat din Partidul Socialist (PS), a dat asigurări cu puţin înainte de anunţarea acestei nominalizări că ar fi acceptat să fie numit la Matignon ”din datorie”.

El i-a cerut preşedintelui ”să lămurească rezultatul alegerilor şi apoi să lase guvernul să guverneze”.

Emmanuel Macron şi strategii săi au definit două criterii în vederea desemnării unei personalităţi, ”«necenzurabilitatea» acesteia, adică garanţia că Guvernul nu va fi imediat răsturnat în Adunarea Naţională, şi capacitatea acesteia de a forma o ”coaliţie” - un ”neologism” maccronist care evocă un amestec de coaliţie şi coabitare.

Şeful statului a recunoscut că tabăra sa a pierdut alegerile. Noul Front Popular (NFP) s-a clasar pe primul loc, dar mult departe de majoritatea absolută, urmat de blocul prezidenţial şi Rassemblement national (RN, extremă dreapta).

De atunci, alianţa de stânga - din care fac parte partide de la La France insoumise (LFI) la Partidul Socialist - cere să guverneze, însă Emmanuel Macron a îndepărtat-o în august pe candidata acesteia, Lucie Castets, apreciind că este sortită unei cenzurări sigure.

RN VA JUDECA ”LA BUCATĂ”

Michel Barnier este, oare, sigur de viabilitatea viitorului său Executiv? Nimic nu este mai puţin sigur.

La stânga, şeful deputaţilor socialişti Boris Vallaud a declarat la France 2 că dreapta va face obiectul unei sancţiuni pentru că va fi din cauza implementării unei politici de drepta”.

Şefa grupului deputaţilor La France insoumise, Mathilde Panot, l-a acuzat pe şeful statului de faptul că nu respectă, prin această nominalizare, ”suveranitatea populară” şi ”alegerea urnelor”.

”Ştim cine decide până la urmă. Ea se numeşte Marine Le Pen. Ei a decis Macron să i se supună”, a denunţat secretara naţională a ecologiştilor Marine Tondelier.

Partidul de extremă dreapta, care ameninţa să-i cenzureze imediat pe Bernard Cazeneuve şi Xavier Bertrand, urmează acum să-şi definească poziţia.

RN, care poate să doboare noul Guvern în orice moment împreună cu NFP, îi ”va judeca piesă cu piesă discursul de politică generală”, a declarat de această dată preşedintele partidului, Jordan Bardella.

În cea ce priveşte acest ”iz de coabitare” pe care anturajul lui Emmanuel Macron îl căuta pentru a încarna o formă de alianţă, nu lui Michel Barnier ar trebui să-i fie cel mai îmbătător. El a venit dintr-o dreaptă proeuropeană şi considerată ”pragmatică” şi a fost considerat adesea "compatibil cu Macron”.

Şeful statului ”căuta o clonă şi a sfârşit prin a o găsi”, a ironizat la BFMTV comunistul Ian Brossat, care vede în această alegere ”promisiunea unei continuităţi absolute”.

În ultimele zile, mai multe surse, inclusiv în rândul susţinătorilor săi, observau la preşedinte o reticenţă de a se îndrepta în mod real către centru-stânga, de frică să nu-şi vadă bilanţul economic destrămat.

Tabăra prezidenţială ar urma să facă parte din Guvernul Barnier, sau în orice caz să-l susţină.

”El este foarte apreciat de către deputaţii de dreapta, fără să irite stânga”, declara entuziasmată o femeie ministru demisionar din aripa dreaptă a macronismului. ”Trebuie să vedem cum ne descurcăm cu el”, temperează un lider de centru, cu mai puţin entiziasm.

Mai mulţi macroniştri par aproape resemnaţi, spunându-şi că Michel Barnier este cel mai mic numitor comun şi că, având în vedere vârsta sa, nu îi va speria pe toţi cei care visează să candideze la Palatul Elysée în 2027.

”Mă aflu în stadiul în care cred că urgenţa absolută a preşedintelui este să numească pe cineva. Nu mai sunt în stadiul de a da un sfat”, declara un confident al lui Emmanuel Macron chiar înainte de anunţul oficial.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.