Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avertizat vineri Rusia că orice încercare de a invada Ucraina va avea ”consecinţe”, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la comasarea unor trupe ruseşti la frontiera acestei foste republici sovietice, relatează The Associated Press.
Kievul acuză Moscova de faptul că menţine aproximativ 90.000 de militari la frontiera ruso-ucrianeană, în urma unor exerciţii militare în vestul Rusiei, la începutul anului.
Ministerul ucrainean al Apărării acuză că unităţi din cadrul celei de-a 41-a Armate ruse rămân în apropiere de Ielnia, la aproximativ 260 de kilometri nord de frontieră.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Moscova neagă că plănuieşte vreo invazie şi refuză să prezInte informaţii despre mişcarea trupelor pe teritoriul rus.
”Dacă Rusia foloseşte forţa împotriva Ucrainei, acest lucru o va costa, va avea consecinţe”, a ameninţat Stoltenberg înaintea unei reununi a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, prevăzută în Letonia, în perioada 30 noiembrie-1 decembrie, pe agenda căreia se află aceste activităţi ruse.
Stoltenberg nu a precizat care sunt aceste ”costuri”.
”Este pentru a doua oară în acest an când Rusia a adunat o concentrare mare şi neobişnuită de forţe în regiune”, a declarat presei Stoltenberg, care a enumerat în acest sens tancuri, artilerie, unităţi blindate, drone, sisteme de război electronice şi trupe pregătite de luptă.
”Această acumulare militară este neprovocată şi neexplicată. Ea creşte tensiunile şi riscul unor calcule greşite”, avertizează Stoltenberg.
”Nu există nicio certitudine cu privire la intenţile Rusiei”, recunoaşte el, subliniind însă că ”este vorba despre o consolidare militară a unei ţări care invadat deja Ucraina înainte”.
Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea în 2014, după îndepărtarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unor proteste violente. La câteva săptămâni după anexare, Rusia a susţinut o insurecţie separatistă prorusă care s-a transformat în război civil.
Ucraina şi Occidentul acuză Rusia de faptul că trimite trupe şi armement în susţinerea rebelilor. Moscova dezminte aceste acuzaţii şi susţine că ruşii care s-au alăturat separatiştilor proruşi sunt voluntari.
Peste 14.000 de oameni au fost ucişi în războiul din regiunea industrială Donbas, în estul Ucrainei.
Un acord de pace mediat de Franţa şi Germania în 2015 a condus la o scădere a intensităţii confruntărilor, însă eforturi în vederea unei soluţii politice au eşuat, iar violenţe continuă sporadic pe linia de contact.
NATO nu este în măsură să furnizeze Ucrainei un ajutor militar substanţial la timp pentru a face diferenţa împotriva forţelor ruse, însă sancţiuni economice occidentale sunt mai susceptbile să fie folosite cu scopul de a pedepsi financiar Rusia.
ZELENSKI ACUZĂ RUSIA DE SUŢINEREA UNEI LOVITURI DE STAT ÎN UCRAINA LA ÎNCEPUTUL LUI DECEMBRIE
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit vineri că serviciile de informaţii ucrainene au descoperit planuri în vederea unei lovituri de stat în Ucraina săptămâna viitoare, susţinute de Rusia, o acuzaţie respinsă de către Guvernul rus.
Zelenski a dat asigurări că a prmit informaţii despre un plan al unei ”lovituri de stat” prevăzută la începutul lui decembrie, implicând ”anumite persoane din Rusia” şi pe oligarhul ucrainean Renat Akhmetov.
El a declarat însă că nu crede că această lovitură de stat va avea loc.
Întrebat despre această ipotetică lovitură de stat în Ucraina, un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ”Rusia nu face aşa ceva”.
Zelenski a declarat vineri, în această conferinţă de presă, la Kiev, că, potrivit acestor informaţii, această lovitură de stat este plănuită să aibă loc miercuri sau joi.
El nu a prezentat multe detalii pentru a-şi susţine acuzaţiile.
El a declarat că spionajul ucrainean deţine înregitrări audio ale unei presupuse întâlniri între oficiali ruşi şi ucraineni care discută despre un presupus plan al acestei lovituri de stat care ar fi finanţată de către Ahmetov, a cărui avere este estimată la 7,5 miliarde de dolari.
”El este antrenat în acest război. Cred că el l-a început şi cred că este o mare greşeală”, a declarat Zelenski.
El a refuzat să dezvăluie alte detalii despre presupusa lovitură de stat şi a adăugat că nu intenţionează să fugă din ţară.
Statele Unite, NATO ş Uniunea Europeană (UE) şi-au exprimat în mod neîncetat, în ultimele săptămâni, îngrijorarea faţă de mişcări de trupe ruse în jurul Ucrainei şi se tem de o eventuală nouă invazie.
Moscova dezminte orice plan în acest sens.
Kremlinul, care dezminte orice plan ofensiv, acuză, invers, Kievul, Occidentul şi NATO de faptul că agravează tensiunile prin manevre militare în apropierea frontierei ruse.
Zelenski a subliniat vineri că Ucraina deţine controlul deplin asupra frontierelor ucrainene şi că este pregătită de orice escaladare a conflictului cu Rusia, însă a avertizat că presa este angajată în teama unui asemenea conflict.
El a anunţat că şeful său de cabinet Andrii Yermak urmează să contacteze autorităţile ruse, la îndemnul preşedintelui Consiliului European Charles Michel şi cancelarului german în exerciţiu Angela Merkel.
”Ei vor contacte între administraţia noastră şi administraţia rusă. Cred că Yermak îi va contacta (pe ruşi) într-un viitor apropiat. Noinu suntem absolut deloc împotriva acestui lucru”, a subliniat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
