"Voi vota astăzi împotriva extinderii Schengen către România şi Bulgaria", a declarat Karner, citat de Wiener Zeitung. "Este greşit ca un sistem care nu funcţionează în multe locuri să fie extins în acest moment", a reamintit el care este argumentul Vienei.
Karner a pledat pentru o amânare a votului privind aderarea Bulgariei şi României: "Acum nu este momentul potrivit pentru a face acest pas", a spus el.
Ministrul a reluat cifrele imigraţiei ilegale pe care Austria la vehiculează de câteva săptămâni - 75.000 de imigranţi care au sosit în Austria fără să fi fost înregistraţi anterior de ţările prin care au trecut.
O dovadă suplimentară a faptului că sistemul nu funcţionează în prezent, potrivit Vienei, o constituie numeroasele controale la frontierele interne din spaţiul Schengen.
Reacţionând la această declaraţie, ministrul german de interne, Nancy Faeser, a spus că nu înţelege poziţia Vienei şi n-o împărtăşeşte, Germania susţinând aderarea tuturor celor trei ţări - Croaţia, România şi Bulgaria.
Şi Franţa a anunţat că sprijină extinderea Schengen la cele trei ţări, prin vocea ministrului său de interne, Gerald Darmanin.
Potrivit presei austriece, ministrul german de interne a spus va încerca să vorbească despre subiectul Schengen cu colegul său austriac.
Ministrul ceh de interne, Vít Rakuša, care prezidează Consiliul JAI, a declarat că speră totuşi că existe astăzi o decizie pentru România şi Bulgaria, dar a admis că acest lucru nu va fi uşor. Rakušan se aşteaptă la o dezbatere lungă. "Vom sublinia faptul că ţările au făcut cu adevărat tot ceea ce le-a cerut UE să facă", a declarat ministrul ceh, înainte de a intra la discuţii.
"Astăzi este o zi importantă", a declarat şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, înainte de începerea Consiliului. "Avem o evoluţie bună şi o discuţie constructivă. Nimic nu este clar încă, dar eu văd acest lucru ca fiind pozitiv", a transmis ea, subliniind că este pentru prima dată în unsprezece ani când "o soluţie clară pentru România şi Bulgaria" este posibilă. Johansson a spus, pe de altă parte, că poate înţelege situaţia Austriei, ţară care "este într-adevăr sub presiune în ceea ce priveşte migraţia ilegală". Acesta este însă motivul pentru care a prezentat deja un Plan de acţiune pentru Balcanii de Vest, la începutul acestei săptămâni.
Austria rămâne astfel singura ţară din UE care şi-a anunţat veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen înainte de Consiliul JAI, dar sunt de aşteptat negocieri intense, după cum au subliniat şi oficialii europeni.
Potrivit presei austriece, miniştrii de interne ai UE au planificat să voteze mai întâi joi dimineaţă asupra admiterii Croaţiei, urmată de o decizie privind extinderea către România şi Bulgaria. Cele trei ţări sunt deja parţial obligate să respecte normele Schengen, dar controalele la frontierele interne cu acestea nu au fost încă ridicate. Membrii actuali ai spaţiului Schengen trebuie să fie de acord în unanimitate cu admiterea unei alte ţări.
Pe lângă cele 22 de state membre ale UE, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein fac parte din spaţiul Schengen. Chiar dacă în această zonă nu există în principiu controale de frontieră, după criza migraţiei din 2015, acest principiu a fost suspendat de o serie de state, inclusiv de Austria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
