Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) a ales-o vineri pe o apropiată a Angelei Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, ca succesoare la preşedinţia formaţiunii şefei Guvernului, nevoită să părăsească postul de conducere a partidului pe care l-a deţinut timp de 18 ani, relatează AFP.
Este vorba despre un vot în favoarea continuităţii - însă s-a dovedit foarte strâns şi poate creşte dificultăţile în viitor în privinţa păstrării coeziunii acestei mişcări care a condus prima economie europeană timp de 50 din ultimii 70 de ani.
Actualul număr doi în CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, în vârstă de 56 de ani, s-a impus prin vot, cu doar 51,7% din sufragii, într-un congres, la Hamburg, în faţa unui opozant intern al Angelei Merkel, Friedrich Merz, care intenţiona să opereze un viraj clar la dreapta, faţă de direcţia de centru imprimată de 18 ani de către cancelar..
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În pofida pierderii conducerii partidului său, Angela Merkel intenţionează să rămână în funcţia de cancelar german până la finalul celui de-al patrulea mandat al său, în 2021.
Considerată drept moştenitoarea cancelarului, Kramp-Karrenbauer, fost ministru-preşedinte al landului Saarland, a obţinut 517 din cele 999 de voturi exprimate de către delegaţii partidului, reuniţi în Congres la Hamburg, potrivit Reuters.
Friedrich Merz, pe care l-a înfruntat în turul doi, a obţinut 482 de voturi.
La conducerea Saarland, unde a fost nevoită să coabiteze cu Verzii şi FDP (liberali), ea şi-a consolidat capacitatea de a uni, care ar putea fi utilă Berlinului, unde coaliţiile au devenit regula.
Numirea lui Kramp-Karrenbauer, supranumită după iniţialele sale "AKK", îi deschide uşa cancelariei acestei femei din Saarland - care nu era cunoscută, în urmă cu doar un an, în Germania.
Iar acest lucru creşte totodată şansele ca Angela Merkel să-şi încheie mandatul de canceler în 2021, aşa cum o doreşte.
La anunţarea rezultatelor, majoritatea celor 1.000 de delegaţi prezenţi în sala târgului de la Hamburg, plină-ochi, s-a ridicat în picioare şi a scandat ”AKK! AKK!”. Foarte emoţionată, fericita aleasă s-a îndreptat către podium, unde a îmbrăţişat-o pe Angela Merkel, mentorul său.
Ea le-a mulţumit celor doi adversari ”pentru o competiţie justă” - Friedrich Merz şi tânărul ministru al Sănătăţii Jens Spahn, alt anti-Merkel, eliminat în primul tur, şi a promis să coopereze cu ei în viitor.
CURAJ
Această mamă a trei copii, care şi-a petrecut aproape întreaga carieră în Saarland, a susţinut global politica de centru a Angelei Merkel, în contextul în care rivalii săi preconizau un viraj foarte conservator, cu scopul de a atrage alegătorii plecaţi să voteze cu Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreapta care a intrat în urmă cu un an în Bundestag (Camera Deputaţilor).
În discursul său, secretara generală a îndemnat la menţinerea ”busolei” şi la protejarea valorilor creştine şi democrate.
Ea a respins de asemenea faptul că ar fi o ”Mini-Merkel”, una dintre poreclele sale. ”Eu sunt cine sunt”, a clamat ea, referindu-se şi la poziţiile sale mai radicale ca ale cancelarului pe anumite teme, legate de societate sau în domeniul imigraţiei.
CDU are nevoie, mai mult ca niciodată, de un suflu nou.
Atacată în dreapta de AfD şi măcinată la centru de Verzi, formaţiunea mai este creditată - împreună cu aliata sa bavareză Uniunea Creştin Socială (CSU) - cu doar 26 până la 28% din intenţiile de vot, în sondaje.
În urma alegerilor legislative din septembrie 2017, a ieşit slăbită, dar cu 33% din sufragii. Partenerul său guvernamental, Partidul Social Democrat (SPD) se află într-o situaţie şi mai rea.
SFÂRŞITUL UNEI ERE
Supranumită odinioară, cu afecţiune, "Mutti" (mama, în germană) de opinia publică, Angela Merkel a fost nevoită să renunţe să mai candideze la conducerea partidului, în urma unor alegeri regionale foarte dezamăgitoare.
Însă, înainte de a preda ştafeta, ea şi-a apărat, vineri, cu vigoare, moştenirea politică, în pofida criticilor care o vizează atât în Germania, cât şi în afara frontierelor ţării, mai ales în problema migraţiei.
Germania a primit peste un milion de refugiaţi sirieni sau irakieni în 2015 şi 2016, o decizie al cărei efect pervers a fost să alimenteze ascensiunea AfD.
”În aceste momente dificile, nu trebuie să ne uităm valorile creştin-democrate”, a pus în gardă cancelarul.
La vârsta de 64 de ani, cea care conduce Germania de 13 ani poate, cu siguranţă, să formeze un bun tandem cu AKK până în 2021, însă alte obstacole sunt susceptibile să-i antreneze plecarea în mod anticipat.
Mulţi nu o văd supravieţuind alegerilor europene din mai 2019, în cazul în care partidele tradiţionale sunt sancţionate din nou, ori o văd plecând mai târziu, în toamnă, după scrutine în trei landuri (state regionale) în est - toate bastioane ale extremei drepte.
Asta dacă nu cumva SPD - aflat el însuşii în plină criză şi în cădere liberă în intenţiile de vot - nu accelerează plecarea cancelarului, părăsind Guvernul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
