Alegerile intermediare din America s-au încheiat şi proiecţiile rezultatelor confirmă un avantaj al republicanilor în Camera Reprezentanţilor, dar pare un rezultat mai modest decât erau aşteptările. Câteva dintre cursele electorale sunt prea strânse ca să poată fi prognozat un câştigător, iar la Senat pare să se menţină egalitatea de forţe. Aceste alegeri de la mijlocul mandatului prezidenţial, văzute adesea ca un referendum la adresa preşedintelui în funcţie, ar putea decide soarta viitoarei competiţii electorale pentru Casa Albă din 2024.
UPDATE. Proiecţiile par să arate că alegerile intermediare din 8 noiembrie nu au adus chiar victoria covârşitoare la care se aşteptau republicanii. Democraţii au reuşit să întoarcă în favoarea lor un loc esenţial la Senat, vacantat de un republican, în timp ce la Camera Reprezentanţilor republicanii au un avantaj, dar nu suficient de confortabil.
Potrivit celor mai recente proiecţii CNN, republicanii au 195 de mandate câştigate la Cameră, faţă de 176 democraţii, iar la Senat este echilibru perfect: 48 de locuri republicanii, 48 de locuri democraţii.
Bătălia pentru controlul Congresului se reduce astfel la un număr tot mai mic de curse-cheie, dar democraţii par să fi năruit speranţele republicanilor de a obţine o victorie categorică, astfel că acum ambele partide mizează pe majorităţi restrânse.
Republicanii au început noaptea cu o victorie zdrobitoare în Florida, unde guvernatorul Ron DeSantis a câştigat regiuni cu electorat latino-american, care tradiţional erau democrate. Acest succes i-ar putea servi drept rampă de lansare pentru o candidatură la alegerile prezidenţiale din 2024.
În orele care au urmat, democraţii au recuperat teren. În Pennsylvania, locţiitorul guvernatorului, democratul John Fetterman l-a învins pe republicanul Mehmet Oz pentru a ocupa locul senatorului republican Pat Toomey, care se retrage.
Între timp, bătălia pentru majoritatea din Camera Reprezentanţilor - una în care republicanii erau favoriţi - rămâne cu rezultat incert.
Nancy Pelosi: Democraţii au depăşit aşteptările
UPDATE. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a transmis o declaraţie cu privire la rezultatele prefigurate după seara alegerilor intermediare, afirmând că, deşi există mai multe curse care rămân prea strânse pentru a putea fi stabilit câştigătorul, „este clar că membrii şi candidaţii democraţi din Camera Reprezentanţilor depăşesc cu mult aşteptările în întreaga ţară”.
Potrivit celor mai recente proiecţii CNN, republicanii au 193 de mandate câştigate până acum în Camera Reprezentanţilor, iar democraţii 170.
Republicanii au nevoie de 218 mandate, adică un câştig net de cinci locuri faţă de actuala legislatură, pentru a câştiga majoritatea în Camera Reprezentanţilor.
La Senat, cursa se menţine strânsă, cu 48 de mandate la democraţi şi 47 la republicani.
UPDATE. Alegerile s-au încheiat. Urnele s-au închis şi în Alaska, cel mai vestic stat american.
Situaţia în acest moment arată, conform proiecţiilor CNN, că în Camera Reprezentanţilor republicanii au asigurate 192 de locuri din cele 435, în timp ce democraţii au 167.
La Senat, se menţine suspansul: democraţii au 47 de locuri, iar republicanii 46. Pentru majoritate sunt necesare 51 de mandate.
UPDATE. Bătălia pentru controlul Congresului începe să prindă contur pe măsură ce voturile sunt numărate în cursele cu rezultate incert din toate statele.
Republicanii „au răsturnat” locurile deţinute de democraţi în Florida, Georgia şi Virginia, care acum le revin lor, potrivit proiecţiilor CNN.
Pe de altă parte, mai mulţi democraţi în funcţie, inclusiv doi membri ai Camerei din Virginia, au câştigat astfel de curse strânse (competitive), iar alţii erau în frunte, semn că republicanii au un avantaj, dar nu succesul pe care îl sperau la nivel naţional.
În acest moment, proiecţiile CNN indică 190 de mandate pentru republicani şi 167 pentru democraţi în Camera Reprezentanţilor, în condiţiile în care în joc sunt 435 de mandate.
La Senat, situaţia continuă să fie la egalitate: 46 la 46.
Democratul Josh Shapiro va câştiga postul de guvernator al statului Pennsylvania, conform proiecţiilor CNN. Actual procuror general al statului, el l-a învins pe Doug Mastriano, un republican de extremă dreapta.
Ascensiunea lui Shapiro înseamnă că democraţii vor păstra controlul funcţiei supreme a statului, care are un legislativ dominat de republicani, în condiţiile în care guvernatorul Tom Wolf părăseşte funcţia din cauza limitelor în privinţa numărului de mandate.
Shapiro are şanse acum să devină o figură democrată naţională de prim rang, eventual pe lista scurtă pentru următorii candidaţi democraţi pentru învestitura la alegerile pentru Casa Albă din 2024.
UPDATE. Proiecţiile Reuters arată că democraţii au 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor, reuşind să ia câştige un mandat care anterior fusese al republicanilor, în timp ce republicanii au 183 de locuri, reuşind să „întoarcă” rezultatul în favoarea lor în 6 circumscripţii.
În ceea ce priveşte Senatul, situaţia a revenit la egalitate: câte 46 de locuri asigurate pentru fiecare partid.
Pentru majoritate în Cameră este nevoie de 218 mandate, iar în Senat de 51.
UPDATE. Victorie importantă pentru republicani
Candidatul republican JD Vance, susţinut de Donald Trump, a câştigat cursa pentru un loc care rămăsese vacant în Senat pentru statul Ohio, democraţii ratând astfel posibilitatea de a-şi mări majoritatea în camera superioară a Congresului.
Vance l-a învins pe candidatul democrat Tim Ryan.
Până în prezent, republicanii au asigurate 46 de locuri în Senat, în timp ce democraţii au 44.
La Cameră, ultimele proiecţii ale CNN arată că 173 de mandate sunt ale republicanilor, în timp ce democraţii au 121.
UPDATE. Cele mai recente proiecţii CNN arată că republicanii au asigurate 169 de mandate în Camera Reprezentanţilor, în timp ce democraţii au 110.
La Senat, republicanii trec într-un uşor avantaj, cu 45 de locuri faţă de 43 pentru democraţi.
UPDATE. Secţiile de vot s-au închis inclusiv în California, cel mai populat stat american şi un fief prezidenţial democrat.
California găzduieşte însă mai multe curse electorale strânse pentru Camera Reprezentanţilor. Dinamica este cam aceeaşi şi în Washington, deşi republicanii au speranţe mari de a o detrona pe senatoarea democrată Patty Murray. Idaho este un bastion republican unde se aşteaptă puţine surprize, iar în Oregon, republicanii speră să preia fotoliul de guvernator. Rezultatele din Virginia indică însă o noapte mai bună decât se aşteptau pentru democraţi.
Rezultatele a două curse atent urmărite în Virginia indică faptul că democraţii sunt pe cale să-şi piardă majoritatea în Camera Reprezentanţilor, dar nu cu o marjă uriaşă.
UPDATE. Preşedintele Joe Biden a dat „telefoane de felicitare” unor candidaţi democraţi care au câştigat alegerile marţi seara, a anunţat Casa Albă.
„În această seară, preşedintele a dat telefoane de felicitare guvernatorului ales al statului Massachusetts, Maura Healey, guvernatorului statului Rhode Island, Dan McKee, senatorului ales Peter Welch, reprezentantei Lisa Blunt Rochester, guvernatorului statului Colorado, Jared Polis, reprezentantei Abigail Spanberger şi liderului majorităţii din Senat, Chuck Schumer”, a precizat Casa Albă într-un comunicat transmis presei.
Potrivit celor mai recente proiecţii ale CNN, republicanii şi-au asigurat cel puţin 153 de locuri în Camera Reprezentanţilor, în timp ce democraţii au sigur 85 de mandate.
La Senat, cursa este în continuare strânsă, cu câte 40 de locuri pentru fiecare partid.
UPDATE. Noua situaţie din Camera Reprezentanţilor, potrivit proiecţiilor CNN: republicanii - 106 de mandate, democraţii - 57.
La Senat, democraţii au asigurate 38 de mandate, republicanii au 39.
UPDATE. Proiecţiile CNN indică 74 de locuri în Camera Reprezentanţilor ca fiind sigur ale republicanilor, în timp ce democraţii au câştigat 34 de mandate. Camera Reprezentanţilor are 435 de locuri, iar pentru o majoritate sunt necesare 218 mandate.
La Senat, până acum se păstrează egalitate, fiecare dintre partide are asigurate 36 de locuri. Pentru majoritate e nevoie de 51 de locuri.
UPDATE. Potrivit celor mai recente proiecţii CNN, republicanii au asigurate 39 de mandate în Camera Reprezentanţilor, în timp ce democraţii sunt siguri de 19 locuri.
Pentru Senat, deocamdată nu sunt surprize.
VICTORII CU SEMNIFICAŢIE:
Becca Balint, prima femeie care va reprezenta Vermont în Congres
Democrata Becca Balint va intra în istorie ca prima femeie aleasă în Congres din partea statului Vermont, învingându-l pe candidatul republican Liam Madden pentru un loc în Camera Reprezentanţilor.
Vermont era ultimul stat din ţară care nu alesese până acum o femeie în Congres.
Odată cu victoria sa, Becca Balint va deveni şi prima persoană LGBTQ aleasă în Congres din acest stat.
Marjorie Taylor Greene şi Alexandria Ocasio-Cortez au fost relese
Două femei din Congres care s-au remarcat pentru poziţiile lor extreme chiar şi în cadrul propriilor partide au fost realese în Camera Reprezentanţilor: Alexandria Ocasio-Cortez în New York, pentru democraţi, şi republicana Marjorie Taylor Greene în Georgia, potrivit proiecţiilor Associated Press.
Primul congresman din Generaţia Z
Un democrat în vârstă de 25 de ani ar urma să devină primul reprezentant al Generaţiei Z ales în Congres, potrivit CBS News. Maxwell Alejandro Frost este pe cale să îl învingă pe republicanul Calvin Wimbish în cursa pentru Camera Reprezentanţilor şi va menţine în mâinile democraţilor circumscripţia pe care o reprezintă. Frost, muzician, şofer Uber şi activist pentru controlul armelor, este unul dintre cei doi reprezentanţi ai Generaţiei Z care figurează pe buletinele de vot din 2022; cealaltă este republicana Karoline Leavitt din New Hampshire. Tinerii alegători au ieşit la vot în număr mare la alegerile parţiale din 2018, precum şi la alegerile prezidenţiale din 2020, dar un exit-poll arată că la alegerile din 8 noiembrie a crescut vârsta alegătorilor care au venit la vot.
Primul american nativ care reprezintă Oklahoma în Senat
Reprezentantul republican Markwayne Mullin din Oklahoma va câştiga alegerile speciale pentru Senatul SUA, proiectează CNN, devenind astfel primul american nativ care reprezintă Oklahoma în această cameră în aproape un secol. Mullin o va învinge pe candidata democrată Kendra Horn, o fostă membră a Congresului, în cursa pentru locul senatorului republican Jim Inhofe, care va demisiona în ianuarie.
Marco Rubio revine în glorie
Alegătorii din Florida îl vor realege pe senatorul republican Marco Rubio pentru un al treilea mandat, în ciuda faptului că a avut o campanie destul de discretă şi a beneficiat de mai puţine fonduri, în timp ce contracandidata sa democrată, Val Demings, o femeie de culoare, fostă şefă a poliţiei din Ohio, părea să aibă mai multe atuuri. În condiţiile în care statul s-a îndreptat în ultimii ani spre dreapta, Rubio s-a arătat apropiat de ideile fostului preşedinte Donald Trump, rivalul său de odinioară. Victoria lui Rubio vine la şase ani după campania sa prezidenţială eşuată, care l-a adus într-un con de umbră. Acum, în calitate de senator senior al Floridei, el va redeveni probabil una dintre cele mai influente voci ale Partidului Republican în materie de politică externă, într-o perioadă de tensiuni crescânde în întreaga lume din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, a ascensiunii Chinei ca putere mondială şi a consecinţelor economice aduse de inflaţia generalizată, comentează CNN. Fiu al unor imigranţi cubanezi, Rubio a fost ales pentru prima dată în Senatul SUA în 2010, într-o cursă în trei împotriva democratului Kendrick Meek şi a guvernatorului de atunci Charlie Crist, care a candidat ca independent. Rubio a câştigat un nou mandat în 2016 în faţa democratului Patrick Murphy.
Guvernatorul de care se teme Trump a fost reales
Şi tot în Florida mai există o victorie importantă pentru republicani. Guvernatorul Ron DeSantis, care s-a impus în timpul pandemiei ca unul dintre politicienii cu vederi extremiste, va câştiga un al doilea mandat la conducerea statului, estimează CNN, zădărnicind încercarea democratului Charlie Crist de a-şi recăpăta vechea funcţie. Donald Trump se teme că ar putea deveni un potenţial rival republican la nominalizarea pentru alegerile prezidenţiale din 2024.
Fosta purtătoare de cuvânt de la Casa Albă devine prima „fiică guvernator” în Arkansas
De asemenea, republicana Sarah Huckabee Sanders, fosta purtătoare de cuvânt de la Casa Albă în timpul mandatului lui Donald Trump, a fost aleasă guvernator în Arkansas, devenind prima femeie din acest stat care ocupă această funcţie. Ea îi ia locul colegului republican Asa Hutchinson.
Sarah Huckabee Sanders este fiica fostului guvernator al statului Arkansas, Mike Huckabee, şi va deveni, de asemenea, prima fiică din istoria SUA care va ocupa funcţia de guvernator al aceluiaşi stat pe care tatăl ei l-a condus.
Huckabee Sanders l-a învins pe democratul Chris Jones, care este pastor, fost lider al unei organizaţii non-profit, dar care are o diplomă în inginerie nucleară la MIT.
Arkansas a ales ultima dată un guvernator democrat în 2010, iar acum este un stat orientat puternic către dreapta.
UPDATE. În Ohio, guvernatorul republican Mike DeWine va câştiga un nou mandat, estimează CNN, şi o va învinge pe democrata Nan Whaley.
Între timp, urnele s-au închis în alte trei state - Carolina de Nord, Ohio şi Virginia de Vest, iar proiecţiile CNN indică până acum că republicanii au 15 mandate asigurate în Camera Reprezentanţilor, iar democraţii - 4.
UPDATE. Senatorul Tim Scott, singurul republican de culoare din camera superioară a Congresului, îşi păstrează mandatul, învingându-şi contracandidata democrată, Krystle Matthews, în alegerile din Carolina de Sud - potrivit proiecţiei făcute de CNN.
Potrivit CNN, în Camera Reprezentanţilor republicanii au până acum 8 mandate, în timp ce democraţii 3. Pentru a putea obţine controlul, republicanii au nevoie de 218 mandate.
Rezultatele cursei electorale pentru Senat din Georgia ar putea fi cunoscute abia în decembrie
În Georgia, stârneşte foarte mult interes cursa dintre senatorul democrat Raphael Warnock, care luptă să-şi păstreze locul, şi contracandidatul său republican Herschel Walker, fost jucător de fotbal american. Democraţii au minimul necesar pentru o majoritate în camera superioară a Congresului, iar dacă Warnock pierde, vor trebui să câştige un loc în Senat în altă parte pentru a menţine controlul.
Cursa este însă extrem de strânsă între cei doi contracandidaţi şi s-ar putea să nu se încheie până în decembrie.
În Georgia, un candidat trebuie să aibă peste 50% din voturi pentru a câştiga. Amândoi candidaţii au oscilat în sondaje în jurul valorii de 40 de procente pe tot parcursul campaniei - în ciuda faptului că Walker s-a confruntat cu o serie de scandaluri care, în mod normal, ar pune capăt şanselor unui candidat. Dar într-o societate americană foarte polarizată, fidelitatea faţă de partid şi animozitatea faţă de cealaltă parte au făcut ca majoritatea republicanilor să rămână alături de fostul star al fotbalului american, scrie BBC.
Dacă niciunul dintre cei doi nu va atinge pragul de 50 la sută plus 1, atunci vor trebui să se confrunte într-un al doilea tur peste patru săptămâni, astfel că soarta Senatului american, în cazul în care nu vor exista surprize, ar putea fi cunoscută abia la 6 decembrie.
UPDATE. Urnele s-au închis începând cu ora locală 18:00 (miercuri, ora 1:00, ora României) în câteva state: Georgia, Indiana, Kentucky, Carolina de Sud, Vermont şi Virginia.
Ora de închidere a urnelor nu este însă aceeaşi în toate statele. În plus, există şi o diferenţă de fus orar între coasta de est şi coasta de vest a Statelor Unite.
Liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor pregăteşte discursul victoriei
UPDATE. Liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, şi echipa sa au lucrat la discursul victoriei în ultimele două săptămâni, el fiind extrem de încrezător că vor recâştiga Camera în urma alegerilor de marţi.
Deşi are fraze pregătite, este de aşteptat să şi improvizeze. Echipa sa se aşteaptă ca el să urce pe scenă la ora locală 23:00 (miercuri, 5:00 ora României), dacă lucrurile vor decurge aşa cum se aşteaptă.
De asemenea, preşedinta Comitetului Naţional Republican, Ronna McDaniel, şi, eventual, fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich, ar putea rosti şi ei discursuri.
McCarthy a strâns o sumă enormă de bani şi a făcut campanie în aproximativ 40 de state în ultimele luni - chiar şi pentru doi adversari republicani din Virginia, Jen Kiggans şi Hung Cao, care, speră republicanii, îi vor ajuta să recupereze majoritatea.
Obiectivul echipei McCarthy este să câştige cel puţin 20 de locuri în Cameră. Dacă vor depăşi această barieră, vor considera că a fost un scrutin foarte bun, care le oferă o majoritate confortabilă. Dacă partidul va obţine mai puţine locuri în Cameră, republicanii nu vor avea în această seară o imagine atât de puternică pe cât au sperat, ceea ce ar putea însemna probleme pentru a-şi promova propria agendă în Congres.
În cazul în care republicanii vor avea majoritatea, McCarthy va fi noul lider al Camerei Reprezentanţilor, luându-i locul democratei Nancy Pelosi, actualul speaker.
Incidente la vot
UPDATE. Mai multe secţii de vot din diferite state au anunţat că îşi vor prelungi orarul de vot din cauza unor întârzieri de natură tehnică.
La alte secţii de vot s-au format cozi.
Oficialii electorali din Ohio lucrează, pe de altă parte, pentru a contracara o serie de dezinformări care circulă pe reţelele sociale în legătură cu secţiile de vot şi maşinile electorale defecte.
Secretarul de stat din Ohio, Frank LaRose, a dat exemplul unei postări care susţinea că maşinile de vot s-au defectat la o secţie de votare şi că a fost nevoie să fie chemat un şerif. Secretarul de stat a scris pe Twitter că toate maşinile „funcţionează corect” şi că a fost chemat un şerif din cauza unui „caz izolat de hărţuire a unui lucrător electoral de către un individ. Situaţia a fost rezolvată în mod paşnic”, a precizat oficialul.
Consiliul electoral al comitatului Cuyahoga a ripostat la un tweet viral care susţinea că s-au făcut schimbări de ultim moment în ceea ce priveşte amplasarea secţiilor de vot din Ohio. Consiliul electoral al comitatului a declarat că acest tweet este fals, toate locaţiile fiind confirmate în urmă cu două luni.
UPDATE. Un bărbat a fost arestat marţi după-amiază după ce a ameninţat alegătorii cu un cuţit într-o suburbie a oraşului Milwaukee, ceea ce a dus la închiderea unei secţii de votare pentru scurt timp.
Poliţia din West Bend, Wisconsin, a răspuns în jurul orei locale 12:35 la o sesizare privind un bărbat înarmat cu un cuţit la West Bend Community Memorial Library, unde este amenajată o secţie de vot. Bărbatul a cerut personalului „să oprească votul”, a precizat Departamentul de Poliţie din West Bend într-un comunicat de presă.
Bărbatul în vârstă de 38 de ani, care nu a fost identificat imediat de autorităţi, a fost arestat fără să opună rezistenţă, a precizat poliţia.
Votarea la această secţie a fost oprită pentru circa jumătate de oră.
UPDATE. Oficialii din comitatul Maricopa, Arizona, o circumscripţie electorală-cheie, au anunţat că maşinile de centralizare a voturilor din aproximativ o cincime din cele 223 de secţii de votare au respins buletinele de vot în primele ore de la deschiderea urnelor.
Potrivit oficialilor din comitat, problema a fost legată de parolele introduse de prea multe ori, ceea ce a activat funcţiile de securitate. Până la ora locală 10:00, problemele au fost rezolvate şi oficialii nu anticipează întârzieri în procesul de votare.
UPDATE. Oficialii din Florida, fief republican, au avertizat Departamentul de Justiţie al SUA că, în conformitate cu legislaţia statului, observatorii electorali federali nu au voie să intre în secţiile de votare, respingând astfel planurile administraţiei federale de a avea observatori în acest stat.
Într-o scrisoare adresată luni Departamentului de Justiţie, oficialii electorali din statul Florida susţin că oficialii federali nu sunt incluşi pe lista persoanelor autorizate în interiorul secţiilor de votare şi, chiar dacă s-ar califica, „ar fi contraproductiv şi ar putea submina încrederea în alegeri”.
Departamentul de Justiţie a anunţase că intenţionează să trimită observatori electorali în 24 de state, inclusiv în trei comitate din Florida - Broward, Miami-Dade şi Palm Beach. Practica de a trimite observatori electorali federali în jurisdicţiile locale datează de zeci de ani, precizează CNN. Însă Departamentul „nu a detaliat necesitatea monitorilor federali în aceste comitate”, a arătat în scrisoarea către Departamentul Justiţiei consilierul general al Departamentului de Stat din Florida, Brad McVay. Potrivit scrisorii, Departamentul de Stat din Florida îşi va trimite propriii monitori în cele trei circumscripţii, pentru „a se asigura că nu există nicio interferenţă în procesul de votare”.
Secretarul de stat din Florida, Cord Byrd, este numit de guvernatorul republican Ron DeSantis, care candidează pentru realegere.
În Florida, la Palm Beach,a votat şi fostul preşedinte Donald Trump, care a declarat deschis reporterilor că a votat pentri DeSantis.
Ce înseamnă aceste alegeri pentru Biden şi Trump?
Istoria arată că preşedinţii nou aleşi se confruntă aproape întotdeauna cu o reacţie negativă la alegerile de la mijlocul mandatului, doi ani mai târziu. De aceea, ei îşi pun principalele priorităţi legislative la începutul mandatului lor.
Dacă democraţii nu se descurcă atât de rău pe cât se tem unii, Joe Biden va primi un impuls într-un moment în care se gândeşte să candideze pentru realegere. Dacă republicanii obţin o victorie semnificativă, perspectivele sale prezidenţiale în 2024 vor fi puse sub semnul întrebării. Preşedintele Biden va împlini 80 de ani peste câteva săptămâni - este o ocazie de sărbătoare, dar şi o reamintire nedorită a propriilor sale responsabilităţi politice, scrie CNN.
Totuşi, perspectivele pentru preşedinte nu sunt chiar întunecate. Cei doi predecesori democraţi ai săi, Bill Clinton şi Barack Obama, au fost sancţionaţi usturător de alegători în alegerile de la mijlocul mandatului, dar şi-au revenit după aceea şi au fost realeşi cu uşurinţă doi ani mai târziu. Întrebarea este dacă Joe Biden mai are energia şi dexteritatea politică necesare pentru a face faţă unui Congres republican cu aleşi ultraconservatori.
În ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte Donald Trump, el a făcut din aceste alegeri un test de loialitate pentru republicani, unii dintre ei fiind nevoiţi să plătească, pentru a avea susţinerea lui, prin amplificarea afirmaţiilor false privind frauda electorală în 2020. Unii liderii republicani ar fi preferat ca Trump să rămână în totalitate în afara alegerilor, dar strategia fostului preşedinte pare să fie cu totul alta.
Trump a avut un rol esenţial în 2018, când s-a confruntat la rândul său cu alegerile de la mijlocul mandatului, în pierderea majorităţii republicane în Cameră şi Senat. Apoi, a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020. Este posibil să aibă o mână proastă şi acum. Candidaţii pe care i-a susţinut în Pennsylvania, Georgia şi Ohio nu au o misiune uşoară, având curse electorale disputate cu rivalii democraţi.
Însă dacă republicanii se vor descurca bine marţi seara, Trump îşi va asuma meritele. Iar dacă nu se vor ridica la nivelul aşteptărilor, el nu va ezita să dea vina pe toţi ceilalţi sau să-şi continue tezele cu alegerile fraudate.
Oricum ar fi, fostul preşedinte pare deja decis să candideze din nou în 2024 - o campanie care ar putea întâmpina totuşi piedici, întrucât există riscul să fie pus sub acuzare în cazul documentelor clasificate găsite la reşedinţa sa personală sau pentru alte abuzuri ce i se reproşează după alegerile din 2020. O asemenea perspectivă depinde mult şi de noua configfuraţie a Congresului.
O victorie republicană marţi, în special în Camera Reprezentanţilor, ar înseamna însă că la doi ani după ce a plecat de la Washington, „trumpismul” va fi din nou la putere.
UPDATE. Votul anticipat a depăşit deja ritmul din 2018 în toate statele în care au fost disponibile date pentru ultimele trei runde de alegeri.
Texasul are cele mai multe voturi anticipate, peste 5,4 milioane de buletine de vot fiind deja trimise. În Florida au fost exprimate peste 4,9 milioane de voturi anticipat, iar în California peste 4,7 milioane. Georgia, cu peste 2,5 milioane de voturi exprimate, şi Carolina de Nord, cu peste 2,1 milioane, sunt singurele alte state cu peste 2 milioane de buletine de vot înregistrate deja până în prezent.
Alegerile pentru Congres de la mijlocul mandatului preşedintelui Joe Biden au luat startul marţi, 8 noiembrie 2022, odată cu deschiderea primelor secţii de vot pe coasta de est a ţării, într-un scrutin ce ar putea complica ultimii doi ani de mandat ai preşedintelui Joe Biden.
Începând cu ora locală 06:00 (13:00, ora României), alegătorii pot vota în mai multe state de pe coasta de est a SUA - Connecticut, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York, Virginia - precum şi în Kentucky, în centru. Nu în toate statele americane urnele se deschid şi se închid la aceeaşi oră. Trebuie ţinut cont, de asemenea, şi de diferenţa de fus orar care există faţă de coasta de vest.
Luni, în ultima zi a campaniei, candidaţii şi-au prezentat argumentele finale în faţa alegătorilor din întreaga ţară. În campanie s-au implicat personal şi foştii rivali de la alegerile prezidenţiale de acum doi ani, Joe Biden şi Donald Trump. Preşedintele Biden a ţinut un miting luni seară în Maryland sprijinindu-l pe candidatul la postul de guvernator Wes Moore, în timp ce fostul preşedinte Donald Trump s-a mobilizat pentru candidatul republican la Senat J.D. Vance în Ohio. Biden a recunoscut însă că democraţilor le va fi greu să-şi menţină controlul în Camera Reprezentanţilor.
Un scrutin dificil şi tensionat
Americanii se îndreaptă, aşadar, marţi, spre urnele de vot, în cadrul unor alegeri care au pus deja pe jar autorităţile din întreaga ţară, pregătindu-se pentru potenţiale probleme în secţiile de vot, dispute juridice controversate privind buletinele de vot şi o luptă împotriva dezinformării cu privire la votul în sine, relatează CNN.
Peste 41 de milioane de alegători au votat deja anticipat în 47 de state, iar oficialii se aşteaptă la o prezenţă ridicată şi în ziua alegerilor. Votul anticipat este deja peste nivelul din 2018.
Este un climat politic hiperpolarizat, în care votul însuşi a fost pus la îndoială timp de aproape doi ani, pe fondul unor campanii de dezinformare şi al afirmaţiilor false repetate insistent de fostul preşedinte Donald Trump, potrivit cărora alegerile din 2020 au fost fraudate. Atacurile politice au provocat în acelaşi timp un exod al funcţionarilor electorali locali însărcinaţi cu organizarea votului, în condiţiile unei creşteri accentuate a ameninţărilor cu acte de violenţă împotriva acestora.
Votul anticipat a oferit o avanpremieră a problemelor potenţiale, mai mari sau mai mici, care ar putea apărea în ziua alegerilor: de la observatorii înarmaţi în Arizona, acuzaţi că au conspirat pentru a intimida alegătorii, până la o luptă juridică legată de erori tehnice pentru a invalida buletinele de vot prin corespondenţă în Pennsylvania. În total, până la 3 noiembrie au fuseseră depuse aproape 120 de plângeri legate de vot, faţă de 68 înainte de ziua alegerilor din 2020. Mai mult de jumătate dintre aceste cazuri urmăresc să restricţioneze accesul la vot, potrivit Democracy Docket, o platformă media şi de drepturi electorale cu orientare liberală care urmăreşte litigiile electorale.
Care este miza alegerilor de la mijlocul mandatului prezidenţial
Alegerile de la mijlocul mandatului în Statele Unite (midterm elections sau alegeri intermediare) sunt alegeri generale care au loc la jumătatea mandatului de patru ani al unui preşedinte. În mod tradiţional, au loc în prima zi de marţi după prima zi de luni din noiembrie (anul acesta, 8 noiemebrie). La acest scrutin trebuie reînnoite toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor, camera inferioară a Congresului SUA, şi o treime din cele 100 de locuri din Senatul Statelor Unite (anul acesta, 35). De asemenea, sunt în joc şi 36 de funcţii de guvernatori, concomitent având loc şi alte scrutine locale şi la nivelul fiecărui stat.
Rezultatele alegerilor din 8 noiembrie 2022 vor determina componenţa celui de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, iar aceste alegeri de la mijlocul mandatului preşedintelui sunt văzute adesea ca un referendum asupra liderului de la Casa Albă.
De cele mai multe ori, la alegerile de la mijlocul mandatului partidul preşedintelui pierde locuri în Congres, în timp ce adversarii politici ai partidului din care provine preşedintele câştigă controlul uneia sau chiar al ambelor camere ale Congresului.
Cu un Congres dominat de republicani, administraţiei Biden îi va fi greu să-şi impună politicile şi va trebui să ducă negocieri mult mai intense pentru acorduri bipartizane. Nu în ultimul rând, unii republicani ar vrea să-l vadă demis pe preşedinte şi ar putea fi vizat de o procedură de impeachment. Iar comunitatea internaţională priveşte cu interes ce se întâmplă în America, mai ales în condiţiile războiului din Ucraina. Sunt temeri că odată cu noul Congres, ajutorul american nu va mai fi la fel de susţinut.
Într-un context economic dificil, inflaţia fiind principala preocupare a alegătorilor, republicanii sunt daţi favoriţi pentru câştigarea majorităţii în Camera Reprezentanţilor, în timp ce democraţii mizează să-şi menţină macar majoritatea actuală la limită din Senat. În multe state au loc însă curse electorale foarte strânse, care fac imposibilă prognozarea unui rezultat.
Când vom şti cine a câştigat alegerile?
În condiţiile în care se aşteaptă ca zeci de scrutine să fie extrem de strânse, iar state-cheie precum Pennsylvania au avertizat deja că ar putea dura zile întregi pentru a număra fiecare buletin de vot, experţii spun că există o mare probabilitate ca America să se culce în noaptea alegerilor fără să ştie cine a câştigat.
„Când vine vorba de aflarea rezultatelor, ar trebui să renunţăm la a mai vorbi despre ziua alegerilor şi să ne gândim mai degrabă la săptămâna alegerilor”, spune Nathan Gonzales, editorul buletinului „Inside Elections”, citat de Reuters.
Cele mai timpurii rezultate vor veni de la numărarea voturilor prin corespondenţă. Pentru că democraţii votează prin corespondenţă mai mult decât republicanii, primele rezultate ar putea indica la început un avans democrat, care apoi se va atenua pe măsură ce se lucrează la numărarea voturilor exprimate în ziua alegerilor.
În aşa-numitele state cu „miraj albastru” (culoarea democraţilor) - printre care se numără Florida şi Carolina de Nord - funcţionarilor electorali li se permite să scoată din plic buletinele de vot trimise prin corespondenţă înainte de ziua alegerilor şi să le încarce în maşinile de numărare a voturilor, pentru a avea o numărare mai rapidă. Alte state, precum Pennsylvania şi Wisconsin, nu permit funcţionarilor să deschidă plicurile până în ziua alegerilor, ceea ce duce la un posibil „miraj roşu” (culoarea republicanilor) - buletinele de vot din ziua alegerilor sunt raportate mai devreme şi indică un eventual avans republican, iar rezultatele buletinelor de vot prin corespondenţă, preponderent cu orientare democrată, vor veni mai târziu.
Primul val de rezultate parţiale este aşteptat pe coasta de est între orele locale 19:00 şi 20:00 (miercuri, 9 noiembrie, între 2:00 şi 3:00, ora României).
Un prim indiciu al succesului ar putea veni în cazul în care cursele care se aşteaptă să fie strânse - cum ar fi cea din districtul electoral 7 din Virginia sau un loc în Senatul SUA în Carolina de Nord - se dovedesc a fi victorii clare.
Apoi, până în jurul orei locale 22:00 sau 23:00 (miercuri, 5:00 - 6:00, ora României), când urnele din Midwest vor fi închise de cel puţin o oră, este posibil ca republicanii să aibă un avânt suficient de puternic pentru ca experţii din cadrul organizaţiilor media din SUA să proiecteze controlul Camerei.
În cazul în care lupta pentru Camera Reprezentanţilor pare încă strânsă atunci când încep să sosească primele rezultate ale numărării voturilor de pe Coasta de Vest - unde ar putea exista peste 12 curse electorale strânse - ar putea trece câteva zile până când se va cunoaşte cine are controlul asupra Camerei, spun experţii consultaţi de Reuters.
De obicei, California are nevoie de câteva săptămâni pentru a număra toate buletinele de vot, în parte pentru că numără buletinele de vot trimise prin corespondenţă ştampilate până în ziua alegerilor, chiar dacă acestea sosesc câteva zile mai târziu. Nevada şi statul Washington permit, de asemenea, ca buletinele de vot întârziate să fie luate în calcul dacă poartă ştampila poştei până la 8 noiembrie. În cazul în care rezultatele pentru Camera Reprezentanţilor sunt foarte strânse, acest lucru ar conta.
Este de aşteptat, de asemenea, că existe proceduri de constestare a voturilor în justiţie din partea republicanilor, aşa cum au făcut şi la alegerile prezidenţiale din 2020, ceea ce, din nou, ar putea întârzia rezultatele finale.
În ceea ce priveşte Senatul, s-ar putea să dureze şi mai mult timp pentru a şti ce partid are controlul. Curse electorale strânse sunt în Pennsylvania, Arizona şi Georgia, state care probabil vor determina şi controlul final al camerei superioare. În cazul în care cursa pentru Senat din Georgia este la fel de strânsă cum se aşteaptă şi niciun candidat nu primeşte mai mult de 50% din voturi, o a doua rundă de alegeri va fi programată pentru 6 decembrie, lăsând controlul camerei superioare în incertitudine până atunci.
În orice caz, noul Congres îşi va începe legislatura la 3 ianuarie 2023.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
