Statele Unite se pregătesc, marţi, 8 noiembrie, de alegerile de la mijlocul mandatului prezidenţial, un scrutin care vine în condiţiile în care preţul tot mai mare al coşului zilnic de cumpărături domină viaţa de zi cu zi a americanilor. Stimulentele economice colosale acordate de administraţia preşedintelui Joe Biden - „bidenomie”, cum numea la un moment dat revista „The Economist” această politică - au contribuit la alimentarea inflaţiei şi chiar dacă au avut obiective lăudabile, asta i-ar putea costa pe democraţi controlul asupra Congresului.
Alegerile de la mijlocul mandatului în Statele Unite (midterm elections sau alegeri intermediare) sunt alegeri generale care au loc la jumătatea mandatului de patru ani al unui preşedinte. În mod tradiţional, au loc în prima zi de marţi după prima zi de luni din noiembrie (anul acesta, 8 noiemebrie). La acest scrutin trebuie reînnoite toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor, camera inferioară a Congresului SUA, şi o treime din cele 100 de locuri din Senatul Statelor Unite (anul acesta, 35).
De asemenea, sunt în joc şi 36 de funcţii de guvernatori, concomitent având loc şi alte scrutine locale şi la nivelul fiecărui stat.
Rezultatele alegerilor din 8 noiembrie 2022 vor determina componenţa celui de-al 118-lea Congres al Statelor Unite.
Statele sunt reprezentate în Camera Reprezentanţilor proporţional cu populaţia lor, fiecare stat având garantat cel puţin un loc. În prezent, există 435 de reprezentanţi cu drept de vot. Mai sunt cinci delegaţi şi un comisar rezident, care au calitatea de membri fără drept de vot în cadrul Camerei, deşi pot vota în cadrul comisiilor. Reprezentanţii din Congresul SUA trebuie să aibă vârsta de 25 de ani şi să fie cetăţeni americani de cel puţin 7 ani. Reprezentanţii au mandate de 2 ani.
Constituţia prevede că Senatul este compus din doi senatori din fiecare stat (prin urmare, Senatul are în prezent 100 de membri), iar un senator trebuie să aibă cel puţin 30 de ani, să fie cetăţean al Statelor Unite de 9 ani şi, în momentul alegerii, să fie rezident al statului din care este ales. Mandatul unui senator este de şase ani, iar mandatele a crica o treime dintre senatori sunt reînnoite o dată la doi ani.
Alegerile de la jumătatea mandatului generează de obicei o prezenţă la vot mai scăzută decât la alegerile prezidenţiale. În timp ce acestea din urmă au avut o prezenţă la vot de 50-60 la sută în ultimele şase decenii, doar aproximativ 40 la sută dintre cei cu drept de vot se prezintă la urne la alegerile intermediare.
Alegerile intermediare, un referendum pentru preşedinte
De cele mai multe ori, la alegerile de la mijlocul mandatului partidul preşedintelui pierde locuri în Congres, în timp ce adversarii politici ai partidului din care provine preşedintele câştigă controlul uneia sau chiar al ambelor camere ale Congresului.
Aşa s-a întâmplat în 2006, în mandatul preşedintelui republican George W. Bush, aşa a păţit şi preşedintele democrat Barack Obama, când la alegerile din 2010 partidul său a pierdut nu mai puţin de 63 de locuri în Cameră, în timp ce în 2018, după doi ani de preşedinţie ai lui Donald Trump, Partidul Republican a cedat 41 de locuri în Camera Reprezentanţilor în favoarea democraţilor. În toate cele trei cazuri, controlul asupra Camerei s-a schimbat.
Acum, la alegerile din 2022, republicanii trebuie să câştige doar cinci locuri în plus pentru a prelua controlul Camerei Reprezentanţilor, în timp ce la Senat locurile erau deja împărţite şi în actuala legislatură aproape în mod egal. Practic, republicanii trebuie să câştige acum doar un mandat în plus pentru a prelua controlul Senatului american. Împărţit în prezent 50-50 între democraţi şi republicani, vicepreşedinta Kamala Harris este cea care are votul de departajare la Senat.
Alegerile de la mijlocul mandatului sunt văzute adesea ca un referendum asupra preşedintelui.
Mai puţin de jumătate dintre americani - 40% - aprobă ce a făcut până acum Joe Biden ca preşedinte, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat între 31 octombrie şi 1 noiembrie. Acelaşi sondaj a arătat că 69% dintre americani cred că ţara se află pe un drum greşit, faţă de doar 18% care au spus că este pe drumul cel bun.
Ce spun ultimele sondaje
Liderii politici din ambele tabere şi-au prezentat duminică argumentele finale în faţa alegătorilor, cu două zile înainte de alegerile de la mijlocul mandatului, mulţi democraţi de top subliniind că scrutinul va fi, în fapt, un referendum asupra democraţiei americane.
În replică, republicanii au promis că se vor ocupa mai bine de problemele economice ale americanilor şi au insistat în repetate rânduri asupra faptului că rivalii lor nu sunt pregătiţi pentru a-i ajuta pe alegători, în ciuda retoricii lor, care îi învinovăţeşte pe republicani de divizarea naţiunii.
Potrivit unui sondaj Washington Post-ABC News dat publicităţii în weekend, republicanii sunt, într-adevăr, pe cale să obţină majoritatea în Camera Reprezentanţilor la alegerile de marţi.
Intenţiile alegătorilor pentru Camera Reprezentanţilor sunt împărţite aproape în mod egal, 49% dintre alegătorii înregistraţi spunând că vor vota pentru candidatul republican din circumscripţia lor şi 48% spunând că vor vota pentru cel democrat. Istoria ultimelor alegeri de acest tip arată că democraţii ar avea nevoie de un avantaj mult mai clar pentru a împiedica victoria republicanilor.
În urmă cu patru ani, când au ajuns la putere în Camera Reprezentanţilor - ca o contrapondere la adresa preşedintelui republican de atunci, Donald Trump -, democraţii aveau în sondajele de dinaintea scrutinului un avantaj de şapte puncte procentuale în intenţiile alegătorilor. Iar când republicanii au obţinut victorii importante, în 2010 şi 2014, la fel, şi ei au avut avantaje preelectorale ceva mai mari.
Temându-se de o preluare a puterii de către republicani, 31 de democraţi din Camera Reprezentanţilor au anunţat că se retrag sau că vor să candideze pentru alte funcţii - este cel mai mare număr de democraţi care fac asta, din 1992, remarcă Reuters. Prin comparaţie, numai 20 de membri republicani ai Camerei Deputaţilor au anunţat că se retrag sau că încearcă o altă funcţie.
Astfel, 53 de curse electorale pentru Camera Reprezentanţilor sunt văzute în general ca fiind foarte strânse.
Ce îi preocupă pe americani
Democraţii au avut ca argumente în favoarea lor, în campania electorală, consecinţele deciziei Curţii Supreme a SUA de a anula protecţia constituţională a avortului din cazul „Roe vs. Wade”. Această decizie a instanţei supreme - dominată de judecători conservatori - a dus la o creştere a „votului de protest” în favoarea democraţilor şi a determinat mai multe femei să se înscrie la vot în întreaga ţară.
Dar sondajele de opinie arată că economia rămâne o preocupare mult mai mare pentru alegătorii americani, iar furia legată de decizia privind avortul nu va fi suficientă pentru a-i salva pe democraţi.
Pe de altă parte, democraţii sperau că problemele juridice ale fostului preşedinte republican Donald Trump, care decurg din ancheta privind o presupusă folosire abuzivă a documentelor clasificate de la Casa Albă, precum şi din investigaţiile referitoare la rolul său în încercarea de a anula rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020, inclusiv în atacul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, îi vor face pe alegătorii indecişi să fie mai puţin înclinaţi să susţină candidaţi republicani.
În ciuda unei scăderi puternice a şomajului, economia rămâne afectată de o inflaţie galopantă, care a dus la creşterea bruscă a preţului la alimentele de bază şi la energie. Chiar dacă preţul benzinei şi al unor bunuri de larg consum a mai scăzut, Rezerva Federală a fost nevoită să ia măsuri agresive pentru a controla inflaţia şi asta ar putea încetini creşterea economică.
Sondajele Reuters/Ipsos, dar şi altele arată că economia este principala preocupare a alegătorilor, depăşind cu mult probleme precum criminalitatea, imigraţia, avortul şi mediul înconjurător.
Democraţii au încercat să convingă electoratul cu pachete de măsuri referitoare la climă şi la asistenţa medicală, adoptate de Congres în luna august. Ei au argumentat, de pildă, că măsurile din domeniul asistenţei medicale vor contribui la reducerea inflaţiei, printre altele făcând mai accesibile medicamentele eliberate pe bază de reţetă şi reducând costurile serviciilor medicale.
Casa Albă a anunţat, de asemenea, că guvernul va amâna o parte din datoriile pe care studenţii le au pentru împrumuturile contractate, o decizie controversată, dar care democraţii speră să stimuleze participarea la vot în rândul alegătorilor tineri.
Republicanii au acuzat însă că pachetul de măsuri privind clima şi alte măsuri democrate de stimulare a economiei au agravat, de fapt, inflaţia. Inflaţia şi temerile legate de o viitoare recesiune au fost în centrul argumentelor republicane în ultimele săptămâni ale campaniei electorale.
Iar republicanii, notează Reuters, au investit masiv în reclame care alimentează temerile alegătorilor cu privire la o creştere a criminalităţii violente, legându-i pe democraţi de aşa-numitele eforturi de privare a fondurilor pentru poliţie („defund police” - mişcare apărută după cazurile George Floyd şi Breonna Taylor, doi afroamericani care au fost ucişi de poliţie în circumstanţe discutabile, provocând revolte ale populaţiei; mişcarea promovează idea de a tăia din finanţarea poliţiei şi de a reorienta fondurile către alte servicii locale - n.r.).
Cu un Congres dominat de republicani, administraţiei Biden îi va fi greu să-şi impună politicile şi va trebui să ducă negocieri mult mai intense pentru acorduri bipartizane. Iar comunitatea internaţională priveşte cu interes ce se întâmplă în America, mai ales în condiţiile războiului din Ucraina. Sunt temeri că odată cu noul Congres, ajutorul american nu va mai fi la fel de susţinut.
Cum votează americanii? Donald Trump a erodat încrederea publicului în sistemul de vot
Ca şi Joe Biden, Donald Trump nu se află pe buletinul de vot în alegerile din 8 noiembrie. Dar fostul preşedinte a susţinut o listă de candidaţi cu vederi asemănătoare cu ale lui, în încercarea de a rămâne liderul de facto al partidului său înaintea anunţului foarte posibil că va candida din nou la Casa Albă în 2024.
Dezinformarea online şi afirmaţiile false de fraudă electorală din partea fostului preşedinte Donald Trump şi a aliaţilor săi au erodat puternic încrederea publicului în integritatea alegerilor din SUA.
Modul în care americanii votează şi echipamentele pe care le folosesc la vot variază foarte mult, iar unele metode sunt mai vulnerabile la eforturile de a clătina această încredere, scrie Reuters. Experţii electorali spun că trecerea, în majoritatea statelor, la sisteme de vot hibride - buletine de vot pe hârtie numărate de maşini electronice - ar putea oferi alegătorilor o mai mare încredere în alegerile de la jumătatea mandatului.
Statele Unite au investit masiv în maşinile de vot electronice, fără hârtie, după ce disputatele alegeri prezidenţiale care l-au opus în 2000 pe democratul Al Gore republicanului George W. Bush au zdruncinat încrederea oficialilor electorali în buletinele de vot pe hârtie. De atunci până în 2006, proporţia alegătorilor care s-au înregistrat ca folosind maşini fără hârtie a crescut vertiginos, dar buletinele de vot clasice, pe hârtie, marcate manual, care, pentru rapiditatea numărării voturilor, sunt scanate ulterior de nişte echipamente electronice ce folosesc scanarea optică, au rămas totuşi preponderente. În deceniul următor, însă, aproximativ o treime din totalul voturilor au fost exprimate prin intermediul maşinilor electronice cu înregistrare directă.
Aceste maşini de vot electronice stochează voturile în memoria lor. Lipsa unei înregistrări fizice care să susţină un vot electronic înseamnă că electoratul trebuie să aibă încredere că maşinile nu se defectează şi nu schimbă sau nu pierd niciun vot, că funcţionarii din comisiile electorale nu modifică din greşeală voturile şi că maşinile nu sunt piratate.
În 2016, aproximativ 22% dintre alegători se înregistraseră în circumscripţii care foloseau maşini de vot electronice, fără evidenţe pe hârtie, potrivit datelor furnizate de Verified Voting, o organizaţie nonprofit americană care promovează utilizarea unei tehnologii sigure în alegeri. Până în 2020, mai puţin de 9% dintre alegătorii înregistraţi la nivel naţional mai erau înscrişi în astfel de jurisdicţii - cel mai mic număr de când datele au fost disponibile pentru prima dată, în 2006. Această schimbare a reflectat preocupările tot mai mari cu privire la o intervenţie străină în alegeri şi la necesitatea de a avea o modalitate de a verifica numărătoarea. Pentru alegerile parţiale din noiembrie, se aşteaptă ca această proporţie de votanţi care aleg maşinile electronice de vot să scadă la aproximativ 5%, conform datelor furnizate de Verified Voting.
Totuşi, Statele Unite, la fel ca multe alte ţări, utilizează în cea mai mare parte buletine de vot pe hârtie. Aproape 70% dintre alegătorii înregistraţi sunt în circumscripţii care folosesc în principal buletine de vot pe hârtie, marcate manual, potrivit datelor de la Verified Voting. Experţii electorali spun că buletinele de vot pe hârtie contribuie la securizarea alegerilor, deoarece permit alegătorilor să verifice modul în care au votat, iar oficialilor să verifice rezultatele în cadrul evaluărilor postelectorale.
Statul Georgia ilustrează importanţa existenţei unei variante de vot pe hârtie. Acest stat a folosit maşini de vot fără hârtie timp de mai mulţi ani. Dar, chiar înainte de alegerile prezidenţiale din 2020, şi-a înlocuit echipamentele cu dispozitive de marcare a buletinelor de vot, maşini în care alegătorii îşi fac selecţiile în mod electronic şi le pot valida apoi pe un buletin de vot tipărit pe hârtie, care este apoi scanat şi intabulat de o altă maşină.
Trump a contestat rezultatele şi a susţinut în mod fals că au existat nereguli şi fraude pe scară largă în statele pe care le-a pierdut în faţa adversarului său democrat, Joe Biden. Cu toate acestea, deoarece au existat buletine de vot pe hârtie, oficialii electorali din Georgia au putut număra manual voturile şi au confirmat că Biden a câştigat într-adevăr în acest stat, scrie Reuters.
Revenirea la hârtie nu înseamnă că maşinile de vot dispar din secţiile de votare. Aproape toate folosesc încă maşini pentru a intabula buletinele de vot pe hârtie. Trump şi aliaţii săi susţin în mod fals că tabulatoarele din unele scrutine din 2020 au fost manipulate pentru a întoarce voturile de la Trump la Biden. Tabăra Trump face presiuni pentru ca maşinile să fie abandonate complet şi ca buletinele de vot să fie numărate manual, ceea ce oficialii electorali spun că este imposibil din punct de vedere logistic. Afirmaţiile taberei Trump au fost, de altfel, investigate şi infirmate în detaliu.
Cu toate acestea, afirmaţiile de fraudă electorală au semănat o neîncredere generalizată în alegeri, un sondaj ABC/Ipsos relevând că doar aproximativ 20% din publicul american mai avea „foarte mare încredere” în sistemul electoral american.
Când vom şti cine a câştigat alegerile?
În condiţiile în care se aşteaptă ca zeci de scrutine să fie extrem de strânse, iar state-cheie precum Pennsylvania au avertizat deja că ar putea dura zile întregi pentru a număra fiecare buletin de vot, experţii spun că există o mare probabilitate ca America să se culce în noaptea alegerilor fără să ştie cine a câştigat.
„Când vine vorba de aflarea rezultatelor, ar trebui să renunţăm la a mai vorbi despre ziua alegerilor şi să ne gândim mai degrabă la săptămâna alegerilor”, spune Nathan Gonzales, editorul buletinului „Inside Elections”, citat de Reuters.
Cele mai timpurii rezultate vor veni de la numărarea voturilor prin corespondenţă.
Pentru că democraţii votează prin corespondenţă mai mult decât republicanii, primele rezultate ar putea indica la început un avans democrat, care apoi se va atenua pe măsură ce se lucrează la numărarea voturilor exprimate în ziua alegerilor.
În aşa-numitele state cu „miraj albastru” (culoarea democraţilor) - printre care se numără Florida şi Carolina de Nord - funcţionarilor electorali li se permite să scoată din plic buletinele de vot trimise prin corespondenţă înainte de ziua alegerilor şi să le încarce în maşinile de numărare a voturilor, pentru a avea o numărare mai rapidă. Alte state, precum Pennsylvania şi Wisconsin, nu permit funcţionarilor să deschidă plicurile până în ziua alegerilor, ceea ce duce la un posibil „miraj roşu” (culoarea republicanilor) - buletinele de vot din ziua alegerilor sunt raportate mai devreme şi indică un eventual avans republican, iar rezultatele buletinelor de vot prin corespondenţă, preponderent cu orientare democrată, vor veni mai târziu.
Primul val de rezultate parţiale este aşteptat pe coasta de est între orele locale 19:00 şi 20:00 (miercuri, 9 noiembrie, între 2:00 şi 3:00, ora României).
Un prim indiciu al succesului ar putea veni în cazul în care cursele care se aşteaptă să fie strânse - cum ar fi cea din districtul electoral 7 din Virginia sau un loc în Senatul SUA în Carolina de Nord - se dovedesc a fi victorii clare.
Apoi, până în jurul orei locale 22:00 sau 23:00 (miercuri, 5:00 - 6:00, ora României), când urnele din Midwest vor fi închise de cel puţin o oră, este posibil ca republicanii să aibă un avânt suficient de puternic pentru ca experţii din cadrul organizaţiilor media din SUA să proiecteze controlul Camerei.
În cazul în care lupta pentru Camera Reprezentanţilor pare încă strânsă atunci când încep să sosească primele rezultate ale numărării voturilor de pe Coasta de Vest - unde ar putea exista peste 12 curse electorale strânse - ar putea trece câteva zile până când se va cunoaşte cine are controlul asupra Camerei, spun experţii consultaţi de Reuters.
De obicei, California are nevoie de câteva săptămâni pentru a număra toate buletinele de vot, în parte pentru că numără buletinele de vot trimise prin corespondenţă ştampilate până în ziua alegerilor, chiar dacă acestea sosesc câteva zile mai târziu. Nevada şi statul Washington permit, de asemenea, ca buletinele de vot întârziate să fie luate în calcul dacă poartă ştampila poştei până la 8 noiembrie. În cazul în care rezultatele pentru Camera Reprezentanţilor sunt foarte strânse, acest lucru ar conta.
În ceea ce priveşte Senatul, s-ar putea să dureze şi mai mult timp pentru a şti ce partid are controlul. Curse electorale strânse sunt în Pennsylvania, Arizona şi Georgia, state care probabil vor determina şi controlul final al camerei superioare. În cazul în care cursa pentru Senat din Georgia este la fel de strânsă cum se aşteaptă şi niciun candidat nu primeşte mai mult de 50% din voturi, o a doua rundă de alegeri va fi programată pentru 6 decembrie, lăsând controlul camerei superioare în incertitudine până atunci.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
