Maia Sandu a obţinut 36,16 % din voturile exprimate la secţiile de vot din Moldova la alegerile prezidenţiale de duminică, actualul preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon fiind pe locul al doilea, cu 32,61% din voturi, conform datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală după centralizarea proceselor verbale de la totte secţiile de vot din ţară, ceea ce înseamnă că ei vor intra în turul al doilea. În diaspora, după prelucrarea tuturor proceselor verbale, pe locul întâi se situează tot Maia Sandu - 70,12 %, urmată de Renato Usatîi - 17,25 % şi de Igor Dodon - 3,65%.
UPDATE - Pe poziţia a treia, la votul din ţară se situează Renato Usatîi, cu 16,90%.
El este urmat de Violeta Ivanov - 6,49% şi de Andrei Năstase - 3,26%.
Octavian Ţâcu are 2,01%, iar Tudor Deliu - 1,37%.
Pe ultimul loc dintre cei opt aspiranţi la Preşedinţia Republicii Moldova se situează fostul primar al Chişinăului Dorin Chirtoacă, acesta obţinând 1,20 % din voturi.
Pe poziţia a treia, la votul din ţară se situează Renato Usatîi, cu 16,96%.
El este urmat de Violeta Ivanov - 6,53% şi de Andrei Năstase - 3,26%.
Octavian Ţâcu are 2,01%, iar Tudor Deliu - 1,38%.
Pe ultimul loc dintre cei opt aspiranţi la Preşedinţia Republicii Moldova se situează fostul primar al Chişinăului Dorin Chirtoacă, acesta obţinând 1,19 % din voturi.
Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. Dacă nu este îndeplinită această condiţie, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi clasaţi.
Candidata proeuropeană Maia Sandu a creat o surpriză devansând-l cuun scor mic pe preşedintele în exerciţiu prorus Igor Dodon în primul tur, duminică, relatează AFP.
Dodon era prezentat drept favorit în sondajele de dinaintea alegerilor, însă puternica mobilizare a moldovenilor în diaspora a înclinat balanţăa în favoarea lui Sandu.
A run-off election seems likely in Moldova after pro-Moscow incumbent President Igor Dodon and a pro-EU former prime minister Maia Sandu fail to achieve an outright victory pic.twitter.com/r1PrJNilyY
— TRT World Now (@TRTWorldNow) November 2, 2020
Împinşi de sărăcie să-şi caute locuri de muncă în străinătate, aceşti emigranţi au votat masiv cu candidata de centru-dreapta, potrivit rezultatelor oficiale.
Însă Sandu şi-a axat de altfel campania asupra promisiunii de a stimula crearea de locuride muncă, în vederea opririi exodului forţei de muncă.
Aproximativ un milion de moldoveni - reprezentând o treime din populaţia totală a ţării - şi-au părăsit ţara în ultimii 20 de ani.
Banii pe care îitrimit familiilor lor reprezintă peste 15% din Produsul Intern Brut (PIB) moldovean.
Potrivit analiştilor, rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va depinde consemnele de vot pe care le vor da candidaţii clasaţi pe poziţiile a treia şi a patra, adică Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru - o formaţiune populistă antisistem - şi Violeta Ivanov de la Partidul Shor, al căruifondator, Olan Sho, fugar de anultrecut, a fost condamnat în primă instanţă, în 2017, la şapte ani şi jumătate de închisoare cuprivire la rolul pe care l-a jucat în uriaşa farudă bancară de un miliard de dolari.
CRIZE POLITICE REPETATE
Igor Dodon nu a reacţionat faţă de rezultatele scrutinului, pe care l-a catalogat însă ”corect, liber şi democratic”.
Acest fost ministru al Economiei într-un fost guvern comunist a promis în campania electorală ”continuarea unei cooperări benefice cu Rusia” şiînvăţarea obligatorie a limbii ruse la şcoală în această ţară cu populaţie majoritar românofonă - un program din cauza căruia a fost lăudat de către omologul său Vladimir Putin.
Maia Sandu, o fostă economistă la Banca Mondială (BM), învinsă de Igor Dodon în precedentul scrutin, în 2016, s-a angajat să acţioneze în vederea uneiintegrări a Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE).
Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu 3,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, a fost afectată în ultimii ani de crize politice repetate.
Forţe favorabile unei apropieri de Rusia şi susţinători ai unei integrări europene s-au succedat la putere, însă nu există o majoritate clară.
Duminică, alegătorii nu-şi ascundeau dezamăgirea faţă de lipsa progreselor în această ţară considerată una dintre cele mai sărace din Europa.
”De 30 de ani aşteptăm o schimbare. Cum vreţi ca oamenii care muncesc în străinătate să se întoarcă atât timp cât este atât de multă corupţie aici?”, se întreabă Vasile Mardare, un profesor de sport, în vârstă de 64 de ani. ”Eu am votat cu un candidat care să apropie (Republica) Moldova de nivelul de trai din Occident”, a declaart el.
”Vrem un viitor mai bun pentru copiii noştri şi ne aşteptăm ca politicienii să-şi respecte promisiunile, însă nu avem prea multe speranţe”, a declarat o locuitoare din Chişinău, Liudmila, în vârstă de 37 de ani
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
