Capitala rusă este de peste două luni victima unui val de false alerte cu bombă care îi perturbă administraţiile, şcolile şi întreprinderile, sub privirea neputincioasă a autorităţilor foarte tăcute, relatează AFP.
Aceste ameninţări mincinoase au afectat mai multe oraşe din Rusia, însă la Moscova, unde trăiesc şi se deplasează zilnic până la 16 milioane de oameni, acestea au fost cele mai numeroase, atingând uneori mii de alerte zilnic.
În capitală, ele au condus la evacuarea a peste 1,6 milioane de persoane de la 28 noiembrie, potrivit agenţiei provate de presă Interfax, singura care prezintă o estimare oficioasă.
”Nu mai numărăm de fiecare dată când are loc”, suspină Iulia Olşanskaia, o funcţionară moscovită care spune că în decembrie şcoala fiicei sale, Maria, a fost evacuată ”uneori de mai multe ori pe zi”. ”Cursuri au fost anulate sau amânate, însă în acele zile au fost şi avacuări”, declară pentru AFP adolescenta în vârstă de 13 ani.
La fel de sătulă este Iulia Grebentcenko, altă mamă moscovită. Fiica sa a fost evacuată de 13 ori de la începutul lui decembrie. ”Părinţii au angajat un câine pentru a verifica mai repede şcoala, pentru că nu ştii niciodată de cât timp au nevoie echipajele cu câini”, declară această angajată în administraţie.
CATEDRALĂ, METROU, PISCINE
La fiecare alertă, procedeul este identic: e-mailuri care anunţă prezenţa unei bombe sunt trimise de către expeditori care nu pot fi depistaţi unor întreprinderi sau instituţii publice, pe care legea le obligă să verifice sau evacueze.
Până la 5 februarie, o sursă ”informată” a dezvăluit pentru Interfax că la Moscova au fost vizate 1.500 de locuri: Catedrala Cristos Mântuitorul, aproximativ 30 de tribunale, 150 de instituţii de învăţământ, 232 de staţii de metrou, 15 instituţii medicale, 75 de piscine, aproximativ 50 de centre comerciale.
”Tocmai am pierdut mai multe ore de muncă”, s-a plâns Serghei, un apărător al drepturilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT), joi, în faţa Tribunalului Basmani de la Moscova, tocmai evacuat.
Costul operaţiunilor nu a fost estimat, însă, având în vedere amploarea fenomenului, el este probabil important.
În 2017, un precedent val de alerte cu bombă, lansate la telefon, s-a soldat cu pierderi în valoare de câteva milioane de euro, potrivit unor oficiali ruşi.
De această dată autorităţile nu spun nimic sau aproape nimic. Abia la sfârşitul lui ianuarie, Serviciile de securitate (FSB) şi jandarmul telecomunicaţiilor Roskomnadzor au anunţat într-un comunicat lapidar blocarea a două servicii de e-mail criptate aflate în străinătate şi folosite în vederea trimiterii falselor alerte.
Nicio pistă şi niciun mobil nu au fost prezentate, iar niciun suspect nu a fost evocat. Şi nu există nici avertismente şi nici mesaje care să ofere asigurări publicului, în pofidaperturbărilor evidente ale funcţionării puterilor publice.
TĂCERE ŞI NEPUTINŢĂ
Pe reţele de socializare şi în câteva publicaţii independente se spune mai mult, mai ales despre pista unui misterios şantaj în bitcoin - celebra monedă virtuală.
La Sankt-Petersburg, serviciul de presă al tribunalelor a publicat textul unui false alerte care reclamă 120 de bitcoin (1.07 milioane de euro la nivelul actual) care ar fi fost furaţi de către miliardarul rus Konstantin Malofeiev pe platforma criptomonedelor WEX, în prezent dispărută.
Acest oligarh ultraconservator, vizat de sancţiuni europene şi considerat un apropiat al rebelilor proruşi din Ucraina, a dezminţit implicarea sa într-un asemenea furt.
Marile posturi publice ruse evocă doar evacuări - un semn că autorităţile sunt neajutorate, consideră unii experţi.
”Dacă posturile federale de televiziune ar vorbi despre acest lucru, lipsa de încredere în putere ar deveni şi mai puternică”, notează Valeri Chiriaiev, un fost agent KGB devenit specialist în probleme militare la ziarul de opoziţie Novaia Gazeta. ”Pentru că această poveste arată că statul este complet neputincios”, adaugă el.
Potrivit agenţiei ruse însărcinate cu controlul telecomunicaţiilor, blocarea mesageriilor criptate este de o utilitate limitată, pentru că este de ajuns să schimbi serviciul sau să foloseşti un VPN (reţea virtuală privată) pentru a o ocoli.
”Este posibil ca tehnologiile să fie în prezent atât de complexe şi să ofere atât de multe instrumente infractorilor încât chiar şi serviciile de securitate cele mai moderne să nu reuşească să-i oprească”, analizează Valeri Chiriaiev. ”În prezent aceasta este o armă care a fost folosită numai împotriva Rusiei”, continuă el. ”Însă trebuie să nupierdem din vedere că ea poate lovi pe oricine”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
