La un an de la atacurile din 7 octombrie 2023, războiul continuă să facă ravagii între Israel şi Hamas în Fâşia Gaza. În ciuda eforturilor de a ajunge la o soluţie diplomatică, luptele s-au extins acum în Libanul vecin. FRANCE 24 prezintă cronologia acestei escaladări fără precedent în Orientul Mijlociu.
Luptele au început exact în urmă cu un an. La 7 octombrie, Hamas şi alte grupări palestiniene armate au lansat un atac fără precedent asupra Israelului din Fâşia Gaza, care s-a soldat cu cel puţin 1.189 de morţi şi cu răpirea a 251 de persoane, dintre care 44 luate ostatice la festivalul de muzică Nova şi cel puţin 74 din comunitatea Kibbutz Nir Oz, potrivit cifrelor israeliene.
Israelul a răspuns cu o ofensivă militară devastatoare în Fâşia Gaza, care a ucis cel puţin 41.802 persoane până la 4 octombrie, potrivit Ministerului Sănătăţii din enclava condusă de Hamas. Acum, războiul s-a extins în Libanul vecin, cu trupele israeliene implicate în ciocniri violente cu luptătorii Hezbollah în sudul ţării.
7 octombrie 2023
La ora 6:29 dimineaţa, gruparea militantă palestiniană Hamas, care controlează Fâşia Gaza din 2007, lansează ofensiva „Potopul Al-Aqsa” - numită astfel după Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, al treilea cel mai sacru loc din Islam. Aproximativ 5.000 de rachete sunt lansate asupra sudului Israelului în timpul Shabbatului, în timp ce ţara sărbătorea ultima zi a festivalului religios Sukkot.
Gruparea, pe care Israelul, SUA şi UE o clasifică drept organizaţie teroristă, trimite de asemenea zeci de comandouri înarmate peste gardul de securitate din Gaza, care răpesc, torturează şi ucid fără a ţine cont de vârstă sau sex. Conform cifrelor israeliene, 1.189 de persoane sunt ucise. Alte 251 sunt luate ostatice din comunităţile de kibbutzuri de la graniţa cu Fâşia Gaza, precum şi de la festivalul de muzică trance Tribe of Nova. În faţa unei naţiuni şocate, premierul israelian Binyamin Netanyahu declară că ţara este în război.
8 octombrie 2023
Israelul lansează „Operaţiunea Săbiile de Fier”, declanşând bombardamente intense în întreaga Fâşie Gaza. Aproape 300.000 de rezervişti sunt mobilizaţi în doar 48 de ore.
9 octombrie 2023
Israelul începe „asediul complet” în Fâşia Gaza. Enclava de coastă, unde locuiesc aproximativ 2 milioane de palestinieni, se afla deja sub blocada israeliană din 2007, ca urmare a ascensiunii Hamas la putere în Fâşie.
13 octombrie 2023
Armata israeliană acordă populaţiei din jumătatea de nord a Fâşiei Gaza - mai mult de un milion de persoane în total - 24 de ore pentru a-şi evacua locuinţele. Deşi unii fug spre sud, alţii refuză să plece.
17 octombrie 2023
O explozie puternică loveşte spitalul Al-Ahli din oraşul Gaza. Ministerul Sănătăţii din Gaza stabileşte un număr de 471 de morţi, iar sursele de informaţii americane sugerează un număr cuprins între 100 şi 300. Hamas şi aliatul său, Jihadul Islamic, acuză Israelul că ar fi în spatele atacului letal, ceea ce Israelul neagă. O serie de instituţii media internaţionale sugerează că lovitura ar putea fi rezultatul unei rachete trase în mod defectuos din Gaza.
19 octombrie, 2023
Mişcarea Houthi din Yemen, membră a „Axei rezistenţei” - o reţea politică şi militară susţinută de Iran, din care face parte şi Hamas - lansează drone şi rachete asupra Israelului, precum şi asupra navelor comerciale din Marea Roşie, în semn de solidaritate cu populaţia din Gaza. Aceasta marchează începutul unor atacuri sporadice care vor continua pe parcursul următorului an de conflict.
21 octombrie 2023
Primele camioane care transportă ajutoare umanitare sunt autorizate să treacă prin punctul de trecere Rafah dintre Egipt şi Gaza pentru a transporta palestinienilor combustibil, alimente şi medicamente de care au nevoie urgent.
27 octombrie 2023
Armata israeliană îşi lansează ofensiva terestră în Gaza. Bombardamentele masive care au zguduit enclava de la 8 octombrie nu au fost suficiente pentru a slăbi Hamas, care a construit o reţea vastă de tuneluri sub Fâşie. Gruparea va continua să folosească acest „metrou din Gaza” pentru a se deplasa în teritoriu în afara razei de acţiune a bombelor israeliene, precum şi pentru a transporta arme şi ostatici.
15 noiembrie 2023
Israelul asediază spitalul Al-Shifa, cel mai mare din Gaza, acuzând Hamas că foloseşte complexul ca punct de comandă militară. Întregul spital, care adăposteşte sute de palestinieni care au fugit de lupte, este evacuat complet de forţele israeliene trei zile mai târziu. Alte spitale vor fi, de asemenea, vizate de armata israeliană în săptămânile şi lunile următoare.
24 noiembrie - 1 decembrie 2023
Este declarat primul armistiţiu între Israel şi Hamas. Pauza temporară a luptelor permite eliberarea a 105 ostatici israelieni, cu dublă cetăţenie, şi străini - în principal femei şi copii - în schimbul eliberării a 240 de deţinuţi palestinieni din închisorile israeliene. De asemenea, ajutorul umanitar este autorizat să ajungă în Fâşia Gaza, unde peste 10.000 de persoane au fost deja ucise, potrivit Ministerului Sănătăţii din enclava condusă de Hamas.
După şapte zile, fiecare parte o acuză pe cealaltă de încălcarea acordului. Luptele izbucnesc la scurt timp după aceea.
5 decembrie 2023
Armata israeliană lansează o ofensivă terestră masivă în jurul oraşului Khan Younis din sudul Fâşiei Gaza, unde s-au refugiat mii de palestinieni. Israelul cere populaţiei refugiate în oraş să se îndrepte mai la sud, spre Rafah, în apropierea frontierei egiptene.
15 decembrie 2023
Trei ostatici israelieni care au reuşit să scape de răpitorii lor sunt împuşcaţi mortal de soldaţii israelieni în cartierul Shejaiya din oraşul Gaza, în timp ce purtau un steag alb. Această gafă stârneşte o reacţie furibundă din partea familiilor celor încă ţinuţi ostatici în Gaza, care cer guvernului israelian să ajungă la un nou acord cu Hamas.
22 decembrie 2023
Consiliul de Securitate al ONU adoptă o rezoluţie prin care solicită să fie adus mai mult ajutor umanitar în Fâşia Gaza. Potrivit Ministerului Sănătăţii din enclava condusă de Hamas, numărul morţilor a ajuns la peste 20 000.
2 ianuarie 2024
Saleh al-Arouri, numărul doi în biroul politic al Hamas, este ucis într-un atac israelian asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, în Liban.
4 ianuarie 2024
Ministrul israelian al apărării Yoav Gallant îşi prezintă proiectul pentru ceea ce el numeşte „ziua de după”. Propunerea afirmă că „Hamas nu va controla Gaza” şi nici nu va exista o „prezenţă civilă israeliană” în Fâşie. Gallant vorbeşte despre „entităţi” palestiniene care ar putea fi responsabile de gestionarea Fâşiei Gaza, fără a oferi detalii.
11 ianuarie 2024
O coaliţie internaţională condusă de SUA lansează o serie de lovituri împotriva mişcării Houthi în Yemen, ca răspuns la atacurile repetate ale grupării pro-palestiniene asupra navelor de marfă din Marea Roşie.
23 ianuarie 2024
ONU estimează pentru prima dată că riscul de foamete în Fâşia Gaza este „iminent”.
26 ianuarie 2024
Curtea Internaţională de Justiţie, ca răspuns la un caz înaintat de Africa de Sud, ordonă Israelului să ia toate măsurile posibile pentru a preveni actele de genocid din Gaza. În aceeaşi zi, agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) concediază mai mulţi angajaţi acuzaţi de Israel că ar fi fost implicaţi în atacurile din 7 octombrie. Urmând exemplul SUA, o serie de ţări donatoare îşi suspendă finanţarea agenţiei. Toate, cu excepţia SUA, îşi vor relua ulterior finanţarea.
29 februarie 2024
Este ziua care a devenit cunoscută şi sub numele de „masacrul făinii”. Cel puţin 118 palestinieni sunt ucişi şi alţi 760 sunt răniţi în timpul distribuirii de alimente de bază în oraşul Gaza. Hamas acuză Israelul că a deschis focul asupra mulţimii. Armata israeliană răspunde că, deşi a efectuat ceea ce a numit „împuşcături limitate” asupra unor persoane despre care a afirmat că jefuiau, a susţinut că victimele au fost ucise în aglomeraţie. Bilanţul morţilor din Gaza a ajuns la 30.000, potrivit Ministerului Sănătăţii din enclava condusă de Hamas.
12 martie 2024
O navă pleacă din Cipru cu 200 de tone de raţii pentru a hrăni populaţia înfometată din Gaza, luna sfântă a Ramadanului începând cu două zile mai devreme. Israelul a blocat rutele terestre către Gaza, astfel că ajutoarele pot ajunge în enclavă doar pe mare şi pe calea aerului.
25 martie 2024
Consiliul de Securitate al ONU adoptă o rezoluţie prin care solicită o încetare imediată a focului între Israel şi Hamas. Statele Unite, care până acum şi-au folosit dreptul de veto în mai multe rânduri pentru a bloca rezoluţii similare, se abţin. Textul rămâne literă moartă.
1 aprilie 2024
Un atac israelian ucide şapte membri ai personalului ONG-ului american World Central Kitchen, care distribuia alimente cu autorizarea expresă a armatei. În faţa indignării internaţionale, în Israel se deschide o anchetă care va afirma că moartea celor şapte lucrători umanitari a fost o „gravă eroare”.
În aceeaşi zi, un atac aerian atribuit pe scară largă Israelului loveşte consulatul iranian din Damasc, în Siria, ucigând şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei. Generalul Mohammad Reza Zahedi, comandantul forţelor Al-Quds din Siria şi Liban, este unul dintre cei ucişi.
13 aprilie 2024
Teheranul răspunde la atacul asupra consulatului său din Siria prin lansarea a peste 300 de drone şi rachete asupra Israelului - este prima dată când republica islamică lansează un atac direct asupra teritoriului israelian. Majoritatea rachetelor sunt doborâte cu ajutorul SUA şi al altor aliaţi din regiune, care au fost înştiinţaţi în prealabil de iminentul atac din partea guvernului iranian.
19 aprilie 2024
Explozii sunt raportate în Isfahan, în inima Iranului. Oraşul găzduieşte mai multe situri militare, inclusiv rachete balistice şi infrastructură esenţială pentru programul nuclear al Iranului. Atacul este considerat, în general, drept un răspuns măsurat la atacul mai degrabă simbolic al Iranului din urmă cu câteva zile.
30 aprilie 2024
Poliţia îndepărtează cu forţa manifestanţii pro-palestinieni care se baricadaseră într-o clădire a Universităţii Columbia din New York, arestând zeci de persoane. În dimineaţa următoare, poliţia din Los Angeles acţionează la rândul ei împotriva manifestanţilor din UCLA. Valul de demonstraţii paşnice de protest împotriva campaniei militare a Israelului în Gaza se amplifică în universităţile din SUA.
5 mai, 2024
Guvernul lui Benjamin Netanyahu închide birourile din Israel alecanalului de ştiri qatariot Al Jazeera.
7 mai 2024
Israelul lansează ofensiva terestră de la Rafah şi preia controlul asupra punctului de trecere a frontierei cu Egiptul, după ce a cerut populaţiei să evacueze zona. Operaţiunea se va extinde în zilele următoare. â
22 mai 2024
Irlanda, Norvegia şi Spania recunosc statul Palestina.
29 mai 2024
Israelul anunţă că a preluat controlul asupra aşa-numitului coridor Philadelphi, o zonă tampon care se întinde pe 14 kilometri de-a lungul frontierei egiptene cu Fâşia Gaza.
31 mai 2024
Preşedintele SUA, Joe Biden, cere Hamas să accepte o propunere de încetare a focului susţinută de Consiliul de Securitate al ONU. Acordul ar stabili o încetare a focului iniţială de şase săptămâni, însoţită de o retragere a trupelor israeliene din zonele dens populate ale Fâşiei Gaza şi de un nou schimb de ostatici Hamas contra deţinuţi palestinieni. A doua etapă a propunerii ar marca încetarea definitivă a luptelor dintre cele două părţi, eliberarea tuturor ostaticilor şi retragerea completă a trupelor israeliene din Fâşia Gaza. Cea de-a treia etapă prevedea reconstrucţia enclavei devastate.
6 iunie 2024
Armata israeliană ţinteşte o şcoală UNRWA transformată în adăpost pentru persoanele strămutate din Nuseirat, susţinând că aceasta adăposteşte comandouri Hamas implicate în atacurile din 7 octombrie. Cel puţin 37 de persoane sunt ucise. Două zile mai târziu, patru ostatici sunt eliberaţi de armata israeliană în tabăra de refugiaţi Nuseirat.
11 iunie 2024
Hamas solicită „încetarea completă” a războiului din Fâşia Gaza, ca o condiţie a acceptării de către grup a propunerii de încetare a focului susţinută de preşedintele SUA. Netanyahu îşi reafirmă hotărârea de a distruge Hamas şi de a elibera toţi ostaticii.
13 iulie 2024
Mohammed Deif, şeful aripii armate a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, este ucis într-un atac aerian israelian lângă Khan Younis. Deif, care era considerat de Israel drept creierul atacurilor din 7 octombrie, era urmărit de Israel de peste 30 de ani.
27 iulie 2024
O rachetă trasă din Liban spre Înălţimile Golan ocupate de Israel în Siria ucide 12 persoane şi răneşte alte 19 în oraşul Majdal Shams. Victimele, cu vârste cuprinse între 10 şi 20 de ani, sunt în mare parte membri ai minorităţii religioase druze. Acesta este cel mai grav atac împotriva civililor israelieni de la 7 octombrie. Israelul acuză Hezbollahul din Liban că se află în spatele atacului, ceea ce gruparea susţinută de Iran neagă.
30 iulie 2024
Fuad Shukr este ucis într-un atac aerian israelian în suburbiile sudice ale Beirutului, controlate în mare parte de gruparea şiită Hezbollah. Mâna dreaptă a secretarului general al Hezbollah, Hassan Nasrallah, Shukr ar fi jucat un rol crucial în atacurile grupului armat împotriva ţintelor israeliene din sudul Libanului - inclusiv, susţine Israelul, atacul mortal împotriva Majdal Shams din Înălţimile Golan ocupate.
31 iulie 2024
Ismail Haniyeh, şeful biroului politic al Hamas, este ucis într-o explozie la Teheran după ce a participat la depunerea jurământului de către noul preşedinte iranian Masoud Pezeshkian. Atentatul este considerat în general ca fiind executat de Israel, care nu confirmă şi nici nu neagă implicarea.
10 august 2024
Un atac israelian asupra şcolii Al-Tabi'een, care adăpostea palestinieni strămutaţi în oraşul Gaza, ucide cel puţin 93 de persoane şi răneşte alte zeci. Armata israeliană susţine că şcoala era folosită ca centru de comandă de Hamas şi Jihadul Islamic şi susţine că a ucis „cel puţin 19 terorişti”.
15 august 2024
Numărul morţilor din Gaza trece de 40.000, potrivit Ministerului Sănătăţii din enclava condusă de Hamas. O serie de specialişti subliniază că această cifră este probabil o subestimare dramatică a adevăratului cost uman al campaniei Israelului, deoarece nu ia în considerare miile de persoane care încă lipsesc sau despre care se crede că sunt îngropate sub dărâmături.
25 august 2024
Hezbollah lansează un atac semnificativ asupra Israelului folosind drone şi sute de rachete. Gruparea afirmă că atacul este o răzbunare pentru uciderea lui Fuad Shukr la Beirut, pe 30 iulie.
17-18 septembrie, 2024
Timp de două zile, mii de pagere şi walkie-talkie despre care se crede că aparţineau membrilor Hezbollah explodează în Liban şi Siria, omorând cel puţin 37 de persoane - inclusiv mai mulţi copii - şi rănind alte mii.
Israelul anunţă un nou obiectiv în război: ca cei aproximativ 60 000 de israelieni din nordul ţării, care au fugit de confruntările în curs cu Hezbollah, să se poată întoarce la casele lor din apropierea graniţei libaneze.
22 septembrie 2024
Israelul şi Hezbollah au schimburi de focuri intense. A doua zi, Israelul le cere locuitorilor din sudul Libanului să plece înainte de un nou val de lovituri israeliene.
28 septembrie 2024
Israelul lansează un raid fără precedent asupra suburbiilor din sudul Beirutului, distrugând cel puţin şase clădiri rezidenţiale şi provocând panică în masă în întreaga capitală. Hassan Nasrallah, care a condus gruparea şiită timp de peste trei decenii, este ucis în timpul loviturilor. Moartea sa este confirmată de Hezbollah în ziua următoare.
30 septembrie 2024
Naim Qassem, comandantul secund al Hezbollah, afirmă într-un discurs televizat, că succesorul lui Nasrallah va fi ales cu „prima ocazie”. Israelul anunţă că a lansat ceea ce descrie drept o operaţiune terestră „limitată” în sudul Libanului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
