Ultimii şapte ani au fost ”de departe” cei mai calzi înregistraţi vreodată în lume, relevă într-un raport anual Centrul european de previziuni meteorologice pe termen mediu (CEPMMT), serviciul european privind modificările climatice din cadrul Copernicus, iar anul 2021 a fost al cincilea cel mai cald an înregistrat vreodată, în care temperatura medie anuală a depăşit cu 1,1-1,2°C nivelul preindustrial din anii 1850-1900, relatează AFP.
Această creştere este deosebit de marcată pe o fâşie care se întinde de pe Coasta de Vest a Americii de Nord în Groenlanda, dar şi în Africa Centrală şi Orientul Mijlociu.
Vara trecută a fost marcată de extreme, în Canada, unde orăşelul Lytton a înregistrat la sfârşitul lui iunie noul record naţional de caniculă, de 49,5°C.
Europa a fost afectată de cea mai caldă vară înregistrată vreodată, cu valuri puternice de căldură la Marea Mediterană şi inundaţii în Europa Centrală.
”Aceste evenimente sunt o amintire brutală a necesităţii de a ne schimba obiceiurile, de a lua măsuri decisive şi eficiente în favoarea unei societăţi durabile şi de a acţiona în vederea unei reduceri a emisiilor nete de carbon”, subliniază într-un comunicat directorul C35, Carlo Buontempo.
DEPARTE DE PREVEDERILE ACORDULUI DE LA PARIS
Serviciul european a analizat, de asemenea, concentraţii de gaze cu efect de seră - cauza acestei încălziri globale.
El confirmă - fără vreo surpriză - faptul că cele de cardon şi de metan au continuat să crească.
Nivelul mondial de dioxid de carbon (CO2) a atins un record anual, cu o medie de 414 părţi pe milionul de molecule în aer (ppm), alimentat de incendii - inclusiv cele din Siberia, care au emis 1.850 de megatone de carbon.
Concentraţia metanului (CH4) înregistrează, de asemenea, un record anual de aproximativ 1.876 părţi pe miliardul de molecule în aer (ppb), o creştere importantă - o rată de creştere de 16,3 ppb/an -, pe care agenţia nu o explică în mod precis.
”Identificarea originii creşteri este o provocare, pentru că metanul are numeroase surse, dintre care unele sunt antropice (de exemplu exploatarea zăcămintelor de petrol şi de gaze naturale), dar şi naturale sau seminaturale (de exemplu zone umede)”, precizează agenţia.
Rezultatele acestui raport arată încă o dată cât de mult s-a depărtat lumea de obiectivele Acordului de la Paris din 2015 de luptă împotriva modificărilor climatice, care vizează o reducere a gazelor cu efect de seră, cu scopul limitării încălzirii globale la +2°C,sau chiar la +1,5°C faţă de nvelul din era preindustrială.
Potrivit unui raport al unor experţi ONU în domeniul climei (GIEC), pentru a nu depăşi acest prag de +1,5°C, lumea este necesar să reducă până în 2030 cu 45% emisiile de CO2 faţă de nivelul din 2010 şi să atingă neutralitatea carbonului la jumătatea acestui secol.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
