Qatarul, vizat de o serie de sancţiuni din cauza unei presupuse susţineri a ”terorismului” şi apropierii sale de Iran, marele rival al Arabiei Saudite, a respins în mod implicit solicitări ale adversarilor săi arabi pe care le consideră prea dure şi un atentat la adresa suveranităţii sale, relatează AFP.
Această listă de solicitări - care cere între altele închiderea televiziunii Al Jazeera şi a unei baze militare turce, dar şi o reducere a relaţiilor cu Iranul - a fost transmisă pe 22 iunie Qatarului, care urma să dea un răspuns în zece zile - adică până duminică seara.
Duminică seara, autorităţile de la Doha au anunţat că ţara urmează să prezinte luni dimineaţa un răspuns oficial acestei liste, printr-o ”scrisoare” a emirului, şeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, adresată emirului Koweïtului, şeicul Sabah al-Ahmad Al-Sabah, care mediază în această criză din Golf.
Această scrisoare urma să fie înmânată de ministrul de Externe al Qatarului, Mohammed ben Abderrahmane Al-Thani.
”Lista cererilor este făcută pentru ca să fie respinsă”, a anunţat încă de sâmbătă şeful diplomaţiei de la Doha. ”Statul Qatar (...) o respinge din principiu”, a adăugat el, la Roma.
După acest anunâ făcut de Doha duminică seara, Kuwaitul le-a cerut adversarilor Qatarului să-şi prelungească cu 48 de ore ultimatumul, ceea ce aceştia din urmă au acceptat, lucru pe care l-au anunţat într-un comunicat publicat luni, înainte de zori, de agenţia saudită Spa.
CAVALER SINGURATIC
Arabia Saudită, Bahrainul, Emiratele Arabe Unite (EAU),- trei vecini ai Qatarului la Golful Persic - şi Egiptul şi-au întrerupt pe 5 iunie relaţiile diplomatice cu Doha, acuzând emiratul că susţine ”terorismul” şi că se apropie de Iran, oaia neagră a Riadului.
Qatarul respinge aceste acuzaţii, contestând veridicitatea faptelor care-i sunt reproşate şi insistă că nimeni nu are dreptul să-i dicteze politica externă.
”Toată lumea ştie că cererile sunt menite să păteze suveranitatea statului Qatar”, a subliniat sâmbătă, la Roma, şeful diplomaţiei acestei ţări de la Golf.
În conflictul lor cu Qatarul, adversarii săi au plasat ştacheta foarte sus, somându-l să revină în cadrul consensului regional în probleme sensibile precum susţinerea islamiştilor şi relaţiile cu Iranul.
Această mică ţară, bogată în zăcăminte de gaze şi cu ambiţii nelimitate, a făcut întotdeauna figură de cavaler singuratic în politica externă, în pofida apanajului Consiliului de Cooperare la Golf (CCG).
Diplomaţia, presa şi sportul sunt pilonii statutului pe care Qatarul a depus eforturi să şi-l construiască şi care a devenit, în timp, de nesuportat de vecinii săi.
Ambasadorul EAU în Rusia, Omar Ghobash, a ameninţat săptămâna aceasta că noi sancţiuni sunt posibile în cazul în care Doha nu aderă la solicitările vecinilor.
În afară de o posibilă suspendare a Qatarului din CCG, cele patru ţări ar putea să le ceară partenerilor săi comerciali să facă o alegere - să continue cu ei sau cu Qatarul, a declarat ambasadorul pentru cotidianul britanic The Guardian.
Exasperaţi de susţinerea deschisă a Qatarului faţă de islamişti în general şi faţă de mişcarea Fraţii Musulmani în particular, dar şi de tonul nereverenţios al Al Jazeera, vecinii săi au încercat în urmă cu trei ani să facă Doha să intre în rând.
În 2014, la summitul de la Riad, tânărul emir al Qatarului Tamim ben Hamad Al-Thani promitea, între altele, să expulzeze figuri islamiste găzduite în ţara sa şi să atenueze tonul, considerat agresiv de către vecinii săi, al postului Al Jazeera.
CRIZĂ PREVIZIBILĂ
Însă în afară de anunţarea plecării câtorva figuri islamiste, nimic nu s-a schimbat, afirmă criticii Dohei.
În fapt, criza datează din 2010, ”când Qatarul a basculat în diplomaţia angajamentului” în favoarea revoltelor ”primăverii arabe”, în contextul în care ţări de la Golf îi erau ostile, aminteşte Nabil Ennasri, directorul Observatorului din Qatar într-un articol recent în cotidianul francez Le Monde.
În faţa crizei actuale, Doha se eschivează şi speră că presiunile internaţionale îi vor îndupleca adversarii.
”Qatarul se va angaja într-un dialog constructiv” cu adversarii săi ”dacă acuzaţiile lor sunt susţinute de probe clare”, a declarat pe 28 iunie ministrul de externe al emiratului.
Însă în afară de Iran şi Turcia, care-l susţin, Qatarul de confruntă cu semnale contradictorii din partea administraţiei americane. Preşedintele Donald Trump i-a cerut să înceteze să finanţeze mişcări extremiste, în timp ce Departamentul de Stat promovează un dialog în vederea rezolvării crizei.
Kuwaitul a încercat să medieze, fără succes până acum. Mai multe alte ţări, inclusiv Statle Unite, Turcia, Franţa şi Rusia, şi-au oferit şi ele bunele oficii, dar fără vreun rezultat.
EAU au ameninţat pe 19 iunie că izolarea Qatarului ar putea să dureze ”ani”, dacă persistă dezacorduri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
